Creşterea preţurilor la alimente de bază transformă plasamentele în terenuri agricole în investiţii sigure cu randamente care pot ajunge la 12% pe an. Pe măsură ce preţul terenurilor din economiile dezvoltate creşte, loturile din România devin tot mai interesante pentru străini.
„În momentul de faţă, discutăm cu diverse fonduri de investiţii străine interesate să achiziţioneze terenuri agricole de ordinul a miilor de hectare pentru a cultiva atât cereale tradiţionale, cât şi plante pentru biomasă“, a declarat pentru Capital Marius Grigorică, senior business analyst în cadrul companiei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox.
Cel mai mare fond de pensii private destinat mediului academic din Statele Unite ale Americii a anunţat recent că investiţiile în teren agricol vor aduce în viitorul apropiat câştiguri de 12% anual ca urmare a creşterii cererii pentru alimente la nivel mondial.
În ultima periodă, piaţa a resimţit un interes semnificativ din partea investitorilor străini pentru terenurile agricole din România, spun consultanţii imobiliari. Calitatea bună a solului, suprafeţele vaste disponibile şi preţul încă scăzut comparativ cu alte ţări europene, au făcut ca terenurile agricole din România să devină foarte atractive. De asemenea, în contextul atingerii unor preţuri record în cazul terenurilor agricole aflate în cele mai dezvoltate economii europene şi ca urmare a creşterii preţurilor la alimentele de bază, se remarcă un trend de creştere a preţurilor terenurilor la nivel global, ceea ce explică interesul investitorilor străini pentru terenurile agricole încă ieftine din România. Plasamentele în teren agricol au atras în ultimul timp şi interesul unor mari investitori precum George Soros.
„În ultimii ani, investitori italieni, danezi, britanici, germani sau libanezi au cumpărat masiv în România terenuri agricole totalizând zeci de mii de hectare. În momentul de faţă, preţul terenurilor în România variază destul de mult (între 1.500 şi 3.000 euro pe hectar) depinzând atât de regiunea în care se află, de calitatea solului, cât şi de gradul de comasare“, explică Marius Grigorică.