Terenurile pe care se execută lucrările de infrastructură din zona Băneasa, finalizate deja în proporţie de două treimi şi co-finanţate de Banca Mondială, aparţin în totalitate municipalităţii, iar nerealizarea proiectului va afecta tot nordul Capitalei, afirmă reprezentanţii Băneasa Investments. "Toate lucrările de infrastructură care fac obiectul finanţării proiectului Băncii Mondiale se efectuează exclusiv pe terenurile aflate în proprietatea municipalităţii din zon
Terenurile pe care se execută lucrările de infrastructură din zona Băneasa, finalizate deja în proporţie de două treimi şi co-finanţate de Banca Mondială, aparţin în totalitate municipalităţii, iar nerealizarea proiectului va afecta tot nordul Capitalei, afirmă reprezentanţii Băneasa Investments.
„Toate lucrările de infrastructură care fac obiectul finanţării proiectului Băncii Mondiale se efectuează exclusiv pe terenurile aflate în proprietatea municipalităţii din zona Băneasa. Până la acest moment, două treimi din lucrările de infrastructură aferente acestei zone sunt finalizate. (…) Informaţiile publicate referitoare la segmentul de infrastructură din zona de nord a Capitalei nu sunt exacte. (…) Din informaţiile diponibile la acest moment nu vedem nicio legătură şi nicio relaţionare legală între investigaţia în curs efectuată de DNA şi proiectul co-finanţat de Banca Mondială pentru lucrările de infrastructură aferente zonei de nord a Capitalei”, se arată într-un comunicat al Băneasa Investments, proprietarul complexului din Băneasa.
Cerinţele Băncii Mondiale
Primarul general Sorin Oprescu a declarat, joi, că Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) a primit o adresă de la Banca Mondială în care se cere oprirea lucrărilor de infrastructură şi reabilitare rutieră din apropierea Parcului Băneasa din cauza scandalului legat de modul de dobândire a terenului.
Primarul a explicat că, în prezent, în zona Băneasa mai trebuie realizaţi cinci kilometri de ţevi pentru „închiderea inelului de apă”, fiind necesare construirea a încă două staţii de epurare a apelor fluviale precum şi reabilitarea sistemului rutier.
Dosarul privind tranzacţionarea terenului din Băneasa aparţinând Universităţii de Agronomie a fost deschis în 2005-2006, fiind cercetaţi penal Ioan Alecu şi Gabriel Popoviciu, care au primit, în 14 februarie 2008, NUP de la Parchetul instanţei supreme, însă cauza a fost redeschisă de DNA.
Potrivit DNA, terenul care face obiectul anchetei în care sunt implicaţi fostul rector al Universităţii de Agronomie, Ioan Alecu, şi omul de afaceri Puiu Popoviciu era în proprietate publică a statului, nu putea fi tranzacţionat şi a fost „în mod vădit subevaluat”.
„În perioada 2000-2003, inculpatul Alecu Ioan Niculae, în calitate de rector, împreună cu alte persoane din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti (U.S.A.M.V.), beneficiind de sprijinul interesat al lui Popoviciu Gabriel Aurel, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 ha aparţinând domeniului public al statului ca aport în natură la capitalul social la SC Băneasa Investements Băneasa S.A., societate controlată de inculpatul Popoviciu Gabriel Aurel”, se arăta în comunicatul DNA.
Potrivit procurorilor DNA, „în condiţiile în care terenul respectiv se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacţii şi, în plus, a fost în mod vădit subevaluat”.
„În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investements Băneasa S.A., terenul a fost evaluat la valoarea de 1 USD/mp, în timp ce valoarea de piaţă de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp”, potrivit DNA.
Terenul se află în nordul Bucureştiului, se învecinează cu DN1 Bucureşti-Ploieşti, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru şi sediile unor importante societăţi comerciale, a precizat DNA.
Scandal în care este implicat Puiu Popoviciu
DNA îi cercetează pe Ioan Alecu, fost rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, şi pe Gabriel Aurel Popoviciu, de complicitate la această infracţiune.
Totodată, Ilie Şerban Cornel, directorul Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul MAI, este acuzat de favorizare a infractorului şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine de foloase, în timp ce Petru Pitcovici, şeful Diviziei Operaţiuni din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul MAI, este cercetat pentru favorizarea infractorului.