Europarlamentarul român, Cristian Terheș a atins un subiect sensibil dezbătut intens zilele trecute în România. El a explicat, într-un interviu pentru Radio Vocea Evangheliei Timișoara, de ce a votat împotriva rezoluției privind drepturile LGBT în UE.
„Pe langa condamnarea Romaniei pentru ca nu a recunoscut casatoriile intre persoane de acelasi sex, documentul mai prevede ca dreptul UE ar avea preemptiune inclusiv asupra constitutiilor nationale, lucru care e absurd.
UE nu e un stat, de aceea nici nu are constitutie. A admite ca dreptul UE ar avea intaietate asupra constitutiilor nationale inseamna a nega suveranitatea statelor membre ale UE. Europarlamentarii USR care au votat acel document au votat impotriva suveranitatii Romaniei”, a spus europarlamentarul per pagina sa de Facebook.
Dintre toți cei 32 de europarlamentari românii, doar șase eurodeputați de la USR PLUS (grupul Renew Europe condus de Dacian Cioloș), au votat proiectul de rezoluție privind sancționarea statelor care nu au respectat drepturile LGBTIQ+, printre care se află și România, potrivit unui document oficial al Parlamentului European (PE). Eurodeputații românii din PPE, din care fac parte europarlamentarii de la PNL, PMP și UDMR au votat cei mai mulți împotriva rezoluției, câțiva s-au abținut de la vot.
Ce spune rezoluția
Rezoluția a fost adoptată de Parlamentul European cu 387 de voturi „pentru”, 161 „împotrivă” și 123 de abțineri. Parlamentul European a votat ca toate căsătoriile sau parteneriatele între persoane de același sex constituite într-un stat membru UE să fie recunoscute în toate statele membre. De asemenea, PE cere prin acest vot Comisiei Europene să sancționeze România pentru nerespectarea deciziei Curții de Justiție a UE în cauza Coman-Hamilton și Asociația Accept.
Rezoluția privind drepturile LGBTIQ+ prevede la punctul 10 că Parlamentul European „cere Comisiei Europene să ia măsuri împotriva României pentru eșecul său repetat de a se conforma hotărârii CJUE în speța Coman&Hamilton și pentru lipsa căilor de atac legale care a obligat reclamanții să se adreseze CEDO”.
Sursa foto: INQUAM Photos, Octav Ganea