Termocentrala Mintia, de la Deva, pe huilă și operată de Complexul Energetic Hunedoara va trece pe gaze, urmând a fi construite grupuri noi, cu o capacitate totală de 400 de MW, spune, pentru Capital, Doru Vișan, secretar de stat în Ministerul Energiei. “Am trecut în Strategia Energetică, ca necesitate, construcția de grupuri noi, în ciclu combinat, pe gaze, la Mintia. 400 de MW în total, termen de finalizare 2020, investiția estimată circa 280 de milioane de euro”, spune oficialul. Informația ne-a fost furnizată, prima dată, de o altă sursă guvernamentală, care a precizat și că activele Mintia ar putea fi trecute de la CEH la Romgaz, compania de stat care, cel mai probabil, va fi însărcinată cu realizarea investiției de la Deva. “Romgaz are și banii, are și resursa de materie primă, are și expertiza, având în vedere că derulează o investiție similară la Iernut”, a precizat sursa.

Vișan, de la Energie, a arătat că, da, Romgaz este luată în calcul pentru a efectua investiția de la Deva, “dar pot fi implicați și alți actori, de stat ori privați”.

Romgaz confirmă că este interesată de proiect. Corin Cindrea, directorul, a precizat că societatea pe care o conduce “analizează construcția unei centrale noi la Mintia”. Întrebat fiind ce are Mintia special și de ce este de interes investiția, Cindrea a precizat că “oferă avantaje ca și locație”.

Romgaz este cea mai profitabilă companie a statului român, realizând, anul trecut, un profit net de 1,8 miliarde de lei. De asemenea, este și principalul producător de gaze din România, la egalitate cu Petrom. În prezent, compania din Mediaș are în derulare construcția unei termocentrale pe gaze la Iernut pe “scheletul” celei vechi, deținută tot de Romgaz. Vor fi patru grupuri noi, turbinele sunt de la GE, totalizând 400 de MW și 268 de milioane de euro.

Termocentrala Mintia are o capacitate de 1.285 de MWh, în cinci grupuri. Funcționează cu preponderență pe huilă, în secundar cu gaz metan, pentru aprinderea cazanelor și menținerea flăcării. Este una dintre cele mai poluante termocentrale din România, acesta putând fi și motivul pentru care statul decide să comute producția pe gaz, mai ales în contextul în care UE impune noi norme de mediu care sunt foarte restrictive cu energia din cărbune. Nu este clar dacă toate grupurile pe cărbune vor fi închise, putând fi menținute 1-2, pentru servicii de echilibrare. În acest an, ca și în precedenții, Mintia a fost aleasă, alături de Paroșeni pentru a oferi servicii de sistem de 400 de MW către Transelectrica, o formă de ajutor de stat pentru mineritul din Valea Jiului.

 

De ce este importantă Mintia

Cel mai important lucru cu Mintia este însă poziția ei strategică în cadrul Sistemului Energetic Național. În condițiile în care doar 20% din capacitățile de producție ale României se găsesc în partea de nord a țării, dacă Mintia nu ar funcționa, există posibilitatea de apariție a unor circulații foarte mari de putere și chiar suprasarcini pe axul 220 kV Urechești – Târgu Jiu Nord – Paroșeni – Baru Mare – Hășdat. “Nefuncționarea grupurilor aparținând CEH(Mintia  – n.r.) ar conduce la creșterea transferului de putere dinspre zona de sud a țării către zona centrală și mai departe către nordul și vestul SEN… influențând în mod negativ capacitatea transfrontalieră dinspre România spre Ungaria și, în această situație, participarea României la piața cuplată pentru capacitățile transfrontaliere, organizată între România, Ungaria, Republica Cehă și Slovacia, în sensul în care valorile capacităților de transfer ale României în direcția export vor scadea. Astfel, orice defect pe axa respectivă conduce la o scădere și mai accentuată a capacității actuale de schimb transfrontalier”, se arată în NF  a legii prin care s-a decis , și anul acesta, achiziția de servicii de sistem de către Transelectrica de la CEH. Practic, dacă Romgaz va fi implicată în noul proiect de la Mintia, ar putea primi, pe termen lung, acst contract pentru furnizarea de servicii de sistem, energie care este cu mult mai scumpă decât cea uzuală, livrată bandă.

Cât privește gazele pentru Mintia, acestea ar putea proveni din Marea Neagră, de unde urmează să fie extrase de către investitorii cu perimetre concesionate. Același Doru Vișan, de la Energie, a afirmat recent că ‘’în contextul derulării proiectului BRUA (gazoductul care va asigura evacuarea către Vest a gazelor din Marea Neagră), care va trece prin acea zonă, folosirea gazelor din Marea Neagră trebuie să o asigurăm şi în aceste capacităţi”. Aceasta s-ar încadra în strategia României, anunțată de autorități, de a se consuma intern o cât mai mare parte din gazul offshore, în vederea unei reindustrializări naționale.

Rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi în perimetrele unde au fost efectuate foraje, ceea ce ar însemna ca producţia totală a ţării să se dubleze timp de 20 de ani, declara în februarie Sorin Gal, director general în cadrul Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM).