Peste tot in lume piata ferestrelor si a usilor cu geam termopan este in ascensiune, afirma Marc Wust, reprezentant al firmei germane Kommerling, care anual obtine o cifra de afaceri de un miliard de marci din producerea si distribuirea unor materiale din acest domeniu. Si piata romaneasca creste, de la an la an, cu 35-40%. Dimensiunea acestei piete este insa mult mai mica fata de pietele vestice, Romania fiind, de fapt, la varsta copilariei utilizarii de geamuri termoizolante cu tamplarie din a
Peste tot in lume piata ferestrelor si a usilor cu geam termopan este in ascensiune, afirma Marc Wust, reprezentant al firmei germane Kommerling, care anual obtine o cifra de afaceri de un miliard de marci din producerea si distribuirea unor materiale din acest domeniu. Si piata romaneasca creste, de la an la an, cu 35-40%. Dimensiunea acestei piete este insa mult mai mica fata de pietele vestice, Romania fiind, de fapt, la varsta copilariei utilizarii de geamuri termoizolante cu tamplarie din aluminiu si PVC, datand abia din anii 1993-1994. Expertii estimeaza piata actuala la 1,2 milioane de metri patrati pe an, in timp ce in Germania, de exemplu, ea este de 20 de ori mai mare, respectiv de 30 milioane de metri patrati anual.
Pentru producatorii germani de componente, tara noastra are un imens potential. Daca in Germania jumatate din geamuri si suprafete vitrate sunt confectionate cu astfel de materiale noi, in Romania predomina inca ferestrele cu tamplarie din lemn (peste 95% la fondul actual de locuinte). Gradul de penetrare a noilor tehnologii este insa mare, spun specialistii, in urmatorii doi-trei ani fiind de asteptat o crestere de 20-25% a gradului de utilizare a profilelor de PVC si aluminiu cu geam termopan, la constructiile noi, in detrimentul profilelor de lemn.
Cei mari ii ajuta pe cei mici
Rehau si Gealan sunt doi dintre cei mai mari distribuitori de cadre de PVC pentru geam termoizolant, prezenti in Romania. Cele doua firme germane au venit printre primele si si-au asumat o perioada de pionierat. Profilele nu sunt produse in Romania, ci se aprovizioneaza din tarile vecine, Polonia si Ungaria, unde detin fabrici. Aici doar le distribuie. Cum nimeni nu cumpara rama, fara geam, pentru a avea o piata de desfacere, Rehau si Gealan au „nasit” peste 200 de firme romanesti, pe care le-au ajutat sa-si cumpere linii de asamblare a ferestrelor. Astfel, Rehau are o retea de 65 de firme partenere. Adin Tabacu, sef Compartiment Vanzari Rehau Polymer SRL, unic reprezentant al companiei germane Rehau, afirma ca jumatate din acestea si-au cumparat utilajele in leasing, printr-un sistem pus la punct de firma germana mama. „Exista programe pe care Rehau le finanteaza partial, alaturi de producatorii de masini din Germania, pentru a da un suport suplimentar producatorilor autohtoni de tamplarie PVC. In sistem leasing, pe o perioada de 2-3 ani, cu un avans de 30-40%, prin finantari externe se poate cumpara o linie de montaj, mai mica sau mai mare, in functie de capacitatea dorita de client. O linie modesta, noua, de exemplu, de zece unitati de fereastra asamblate in opt ore, costa intre 40.000 si 50.000 USD. Fabricile mari, cu linii complexe, pot ajunge si la 1.000.000 USD, dar pana acum nici o firma de la noi nu a achizitionat una atat de mare”, sustine Adin Tabacu.
Compania internationala Rehau este pe piata din 1948, iar astazi produce peste 40.000 de componente in domeniul produselor polimere. Este activa in 50 de tari, are trei fabrici si 13.000 de angajati, pe toate continentele. Numai firma mama, fara reprezentantele locale, are o cifra anuala de afaceri de 1,75 miliarde DM.
Gealan are ca parteneri 116 producatori romani de ferestre, iar o parte din acestia au apelat la sistemul de leasing oferit de firma. Gealan a investit pana la aceasta data in Romania 15 milioane DM, la care se vor adauga in acest an alte 3 milioane DM, declara directorul general Aurel Vlaicu si se estimeaza, pentru acest an, o crestere a vanzarilor cu peste 70%.
Grupul de firme Gealan este prezent mai ales in tari din Estul Europei si in Germania, are in total peste 500 de angajati, iar in anul 2000 a realizat o cifra de afaceri de 12,5 milioane DM.
Micii intreprinzatori incep sa-si dezvolte propriile afaceri
Multi intreprinzatori privati au mirosit aceasta oportunitate. La aceasta data, la noi in tara, sunt intre 300 si 350 de firme care „modeleaza” ramele din PVC si din aluminiu aduse din import si asambleaza ferestrele si usile comandate de clienti. Cei mai multi dintre acestia sunt producatori mici, cu capacitati de 1.300-1.500 mp/luna, in perioadele de varf, afirma Adin Tabacu, sef Compartiment Vanzari Rehau. In Germania insa, o firma de capacitate medie executa intre 2.000 si 6.000 mp/luna si are intre 10 si 20 de dealeri proprii.
Gerofest SRL este un exemplu tipic de producator de ferestre tip termopan. Firma a fost infiintata in 1995, dar a inceput sa produca ferestre si usi in acest sistem modern abia in 1997. Gerofest este o societate romano-germana, care are capital majoritar german. Unul din cei doi actionari germani, firma Bechtold Fensterbau, are acelasi profil de activitate. De aceea, ea a asigurat atat suportul tehnic, cat si stagii de pregatire in Germania pentru angajatii romani. Firma romaneasca lucreaza numai cu materiale de import – de la profile si geam, pana la feronerie si izolanti, afirma Mihaela Mafteiu, director de marketing. Acest lucru i-a asigurat o crestere constanta a numarului de comenzi, primii clienti recomandand firma cunoscutilor. Harilaus Kilaiditis, director general Gerofest declara ca s-a pornit de la 56 de comenzi, cat a avut firma in cele opt luni de activitate din 1997 si s-a ajuns la 1.100 de comenzi, numai in primele cinci luni ale acestui an. Investitiile in dotarile fabricii (un spatiu de 1.000 mp) si sediul administrativ s-au facut treptat si au depasit la aceasta data 1,2 milioane DM. Fabrica are o capacitate de 1.500-2.000 mp/luna. Clientii sunt in mare parte persoane particulare, care solicita ferestre, usi si suprafete vitrate de diverse marimi si forme, dar s-au executat si lucrari pentru sedii de birouri, blocuri de locuinte, scoli si gradinite. Durata de viata este de 50 de ani si se acorda garantie pentru o perioada de sase ani. Pretul mediu la care fereastra in sistem termopan iese pe poarta fabricii este in medie de 180-200 DM/mp, dar poate atinge si 500 DM/mp, in functie de componentele folosite si de complexitatea formei dorite de client.
Firma brasoveana Abitare SRL are un gen aparte de afacere in jurul sistemelor de ferestre termoizolante. Firma este distribuitor unic de materiale „consumabile” aduse numai din Germania, de lucruri care par marunte, dar care, bine folosite, dubleaza eficienta de izolare a ferestrelor. Gama de produse comercializate consta in: materiale de etansare – marca Kommerling, baghete distantier (care se asaza intre cele doua foi de geam) si baghete ornamentale – Lingemann-Helima, materiale absorbante (care mentin aerul uscat intre cele doua foi de geam) – Grace Davison si accesorii de manevrare si prelucrare a sticlei, marca Bhole. Pentru ca nu are concurenta pe aceasta piata, Abitare si-a extins incet-incet reteaua de firme cu care colaboreaza, la aceasta data avand 350 de parteneri, din care 90 de producatori de ferestre, iar restul firme care realizeaza activitati conexe. Liviu Ciulei, director al firmei, afirma ca afacerea este prospera -vanzarile s-au dublat de la an la an, iar piata este in continua crestere, estimand pentru acest an un salt de 40-46%. Numai material de etansare Kommerling a vandut pana acum 285.000 litri, iar baghete distantier si ornamentale Helima, peste 1.100 Km.
Pe plan international, marile firme fac afaceri bune cu materiale consumabile. Firma Kommerling are o cifra de afaceri pe 2000 de 200 milioane DM, numai din materiale de etansare. Grace Davison este lider pe piata mondiala a benzilor absorbante de impuritati dintre cele doua foi de geam, cu o cifra de afaceri de 4,4 miliarde DM. Abitare aduce, la comanda, si utilaje pentru sigilarea de geam termopan, de care sa se foloseasca producatorii romani, masini marca Schwartz, noi sau second-hand. O astfel de linie noua, completa, costa pana la 250.000 DM.
Din ce este compusa o fereastra tip termopan?
Procedeul de asamblare a ferestrelor speciale, in sistem termopan, nu este foarte simplu: doua foi de geam sunt prinse intr-un profil-rama de PVC sau aluminiu. Intre cele doua bucati de sticla poate fi doar aer sau se poate umple cu eter sau argon, un gaz care imbunatateste calitatile de izolare a ferestrei sau a usii. Pentru o buna etansare, se folosesc diversi adezivi si benzi izolante intre geam si profil, iar feroneria folosita este mult mai flexibila, atat ca design, cat si posibilitate de deschidere (simpla, rulou, armonica etc).r
r
Marile firme internationale domina piata romaneascar
Nu exista o fereastra sau o usa cu geam termopan suta la suta romaneasca. Si aceasta datorita faptului ca mai toate elementele din care este compusa fereastra respectiva sunt aduse din afara tarii: de la profile si geamuri, pana la adezivi si feronerie sunt importate din Germania, Austria, Italia, Grecia sau Turcia. In schimb, exista o multime de mici producatori autohtoni de ferestre, cu sutele, dar acestia doar asambleaza aceste componente si le vand apoi, asigurand, in unele cazuri, montajul si service-ul ulterior al lucrarii. r
Cadrele (profilele) din PVC cel mai des intalnite poarta o marca vestica- Gealan, Rehau, Deceuninck, Schucko, Trocal, Veka sau turceasca – Pimapen sau Kompen. De curand, doua fabrici romanesti, IAR Top Therm si Oltchim au aparut, timid, cu o astfel de oferta pe piata. Pentru cealalta varianta de profile, cele din aluminiu, cel mai des sunt utilizate produsele grecesti – Alumil sau Balkol. r
Cat priveste geamul termoizolant propriu-zis, lider de piata este sticla producatorului francez Saint Gobain, care are o fabrica in Polonia, de unde alimenteaza piata romaneasca. Mai este folosita sticla Glaverbel si Pilkington, din Anglia.r
Feroneria este in mare parte importata din Germania – G.U., Rotto, Mako, Aubi, Vinkhouse.r
r
Piata ferestrelor de geam termopanr
TaratSuprafata (mil. m2)r
Canada si SUAt140r
Europat135r
Germaniat30r
Angliat24r
Frantat15r
Turciat12r
Romaniat1,2r
Sursa: studiu Kommerling