Într-un raport publicat în iulie despre situația terorismului în Europa, Europol reamintește că Franța rămâne cea mai vizată țară din UE și că, în timp ce jihadismul stă în spatele majorității atacurilor, amenințarea mișcărilor de extremă dreapta este în plină expansiune.
Terorismul în Europa este în scădere. Amenințarea este stimulată de propaganda online și de COVID-19
Există mai multe modalități de a citi cel mai recent raport publicat în iulie de organismul european Europol privind situația și tendințele terorismului în Europa. Cele mai concrete pot fi rezumate într-o cifră: din 2020 până în 2021, am trecut de la 57 la 15 atacuri și planuri de atacuri dejucate pe pământ european. Este deci o scădere spectaculoasă față de anii precedenți, marcată de un val de atacuri consecutiv. Dar este prea devreme să spunem că episodul, care s-a deschis în 2013-2014, s-a terminat acum. Raportul Europol nu notează încă nicio consecință după preluarea Kabulului de către talibani în august 2021.
Dintre cele patru atacuri comise în 2021, trei au venit din partea mișcării jihadiste (în Franța, Spania și Germania) și unul din extrema stângă. Această amenințare rămâne cea mai importantă astăzi din Europa, cu 11 atacuri și proiecte din cele 15 enumerate. Franța, vizată de un atac la secția de poliție Rambouillet și de alte patru încercări, este cea mai afectată țară din UE.
Un lucru pare cert: marile organizații jihadiste, fie ele Al-Qaeda, fie organizația Stat Islamic au dificultăți în a desfășura atacuri la scară largă. Majoritatea atacurilor jihadiste au fost comise de indivizi izolați, străini sau de origine străină, îndoctrinați pe internet. Un alt semn al acestei slăbiri a organizațiilor jihadiste: mijloacele rudimentare (cuțite, pumnale, bâte) folosite în contextul atacurilor comise.
„Actorii individuali afiliați la extremismul jihadist sau la extrema dreaptă rămân principala amenințare a potențialului terorism și a atacurilor violente în interiorul UE”, subliniază directorul executiv al Europol, Catherine De Bolle, în observațiile sale introductive.
Mutații la extrema dreaptă
În timp ce numărul de atacuri și atacuri planificate din partea extremei drepte rămâne scăzut – 3 în 2021 față de 4 în 2020, numărul suspecților arestați în cadrul acestei mișcări crește rapid – de la 34 la 64 într-un an −, în timp ce numărul numărul suspecților din mișcarea jihadistă rămâne stabil (254 în 2020 și 260 în 2021, inclusiv 96 doar pentru Franța). După Franța, țările în care activitățile jihadiste au dat naștere la cel mai mare număr de arestări sunt Spania și Germania, vizate de atacuri în 2021, apoi Austria, încă sub influența atacului de la Viena în toamna lui 2020 și, în final, Belgia.
Mai surprinzător, Franța este țara UE în care au fost arestați cel mai mare număr de suspecți de extrema dreaptă în 2021 – 29 în 2021, dintr-un total de 64, față de 5 anul precedent – în timp ce grupul de activiști potențial violenți aparținând aceste mișcări sunt mult mai mici decât în Germania. Parisul este urmat de Roma, care a arestat 18 suspecți.
Raportul Europol subliniază vârsta foarte fragedă a suspecților de ultra-dreapta arestați. El subliniază transformarea în curs a acestei scene extremiste. Cândva dominante, grupurile mici neo-naziste, mai ușor de monitorizat de către serviciile de informații, sunt treptat înlocuite de ideologia acceleraționistă – menită să accelereze condițiile declanșării unui război rasial transnațional. Raportul subliniază, de asemenea, impactul tezelor acceleraționiste în rândurile „incel” – o mișcare agregată online de bărbați adesea foarte tineri și misogini, care consideră femeile responsabile pentru celibatul lor involuntar.
Pandemia de Covid-19 și carantinele succesive explică parțial ascensiunea mișcării de ultra-dreapta, sensibilă la teoriile conspirației și stimulată de expunerea sporită la propaganda online. Această fuziune între conspirație și ultra-dreapta este una dintre principalele temeri actuale ale serviciilor de informații.
Raportul se încheie prin exprimarea îngrijorării cu privire la efectele pe termen lung ale Covid-19, ale instabilității geopolitice din Europa după invadarea Ucrainei de către Rusia și ale impactului inflației asupra economiilor europene. Tot atâția factori capabili să destabilizeze societăți devenite deja fragile.