Jurnalistul italian, care a luat cuvântul la lucrările Comisiei pentru dimensiunea civilă a securităţii din cadrul Adunării Parlamentare a NATO, reunită la Bucureşti, aminteşte, între altele, că unele dintre cele mai "eficiente" organizaţii din Europa continuă să fie cele cu vederi separatiste. Separatismul reprezintă încă o problemă în numeroase ţări, pentru a aminti doar de grupări ca ETA, separatiştii basci, IRA, Armata republicană irlandeză, dar şi PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan sau grupurile separatiste din Caucaz.

Alături de separatism, un alt potenţial pericol vine din partea militanţilor pentru protecţia mediului, care adoptă atitudini radicale, dar în egală măsură şi din partea unui aşa-zis extremism religios, consideră Pantucci.

Trebuie, totodată, avut în vedere şi impactul crizei economice asupra societăţii, care alimentează radicalizarea unor grupuri contestatare.

Probabil că una din cele mai mari ameninţări o constituie însă indivizii cu vederi extremiste, care acţionează singuri, indică totodată cercetătorul italian, în prezentarea intitulată ‘Următorul deceniu al terorii’.

În acest sens, cazul lui Breivik – norvegianul de 32 de ani care la 22 iulie a pus o bombă la sediul guvernului şi apoi a deschis focul asupra participanţilor la o tabără de vară a tineretului laburist, omorând în total nu mai puţin de 69 de persoane – poate fi considerat un avertisment, întrucât există o tendinţă a "teroristului de succes" de a fi imitat.

Nici o organizaţie ‘globală’ ca Al-Qaida, care ani la rând a concentrat nemulţumirile prezente în societăţi arabe într-o mânie împotriva Occidentului, nu trebuie neglijată, deşi după moartea liderului ei Osama ben Laden, ucis în primăvară în ascunzătoarea sa din Pakistan de forţe speciale americane, a cunoscut un declin. Nu poate fi exclus însă un reviriment al acesteia, notează Pantucci.

Similar – a amintit el -, Al Qaida din Peninsula Arabică (AQAP) a suferit o lovitură cu moartea liderului său, imamul radical americano-yemenit Anwar al-Awlaki, ucis de o dronă americană în Yemen la sfârşitul lui septembrie. Acesta era considerat de SUA o ameninţare la fel de mare ca Osama ben Laden, fiind bănuit de legături şi cu nigerianul Umar Farouk Abdulmutallab, autorul tentativei eşuate de atentate de la 25 decembrie 2009 dintr-un avion de linie american. Împreună cu Awlaki a fost ucis şi Samir Khan, un american de origine pakistaneză care publica revista în limba engleză Inspire, publicaţie a AQAP care dă sfaturi privind fabricarea bombelor şi organizarea unui atentat.

Cu toate acestea, terorismul rămâne printre noi, este în ADN-ul nostru. Cum se va manifesta însă rămâne de văzut, notează cercetătorul italian.
Sursa: Agerpres