Cele mai importante bănci europene au trecut cu bine peste testele de stres în care au fost analizate riscurile aferente unor probleme economice grave, dar analiștii sunt de părere că vor mai trece câțiva ani până la eliminarea tuturor problemelor din sistem.
Sistemul bancar european nu și-a revenit integral după criza financiară din 2007 – 2009, conform datelor obținute de Autoritatea Bancară Europeană (EBA) în urma ultimelor teste de stres la care au fost supuse cele mai importante 51 de bănci din regiune, care dețin peste 70% din activele sistemului bancar european. „Deși recunoaștem majorările de capital semnificative făcute până acum, acesta nu este un certificat de sănătate. Mai sunt multe de făcut”, declară Andrea Enria, președintele EBA, care concluzionează astfel pe scurt rezultatele.
Banca italiană Monte dei Paschi, banca austriacă Raiffeisen, banca spaniolă Banco Popular și două dintre principalele bănci irlandeze sunt cele care au obținut cele mai slabe rezultate. EBA a analizat modul în care s-ar comporta băncile în cazul unui șoc economic care ar dura trei ani, ca și capabilitatea băncilor de a-și menține o rată a capitalului de 7%, prag sub care se declanșează o depreciere a obligațiunilor emise de bănci pentru a-ș reface capitalul. Conform testelor, Banco Popular a terminat cu o rată a capitalului de bază de 6,62%, Bank of Ireland cu 6,15% și Raiffeisen Bank cu 6,12%. În cazul unui șoc economic de trei ani, pragul minim pentru rata capitalului de bază a fost stabilit la 5,5%, iar sub acest nivel s-au situat Monte dei Paschi, cea mai veche bancă din lume, cu 2,44%, și Allied Irish Bank cu 4,31%.
Runda de teste de stres desfășurată acum de EBA a fost a treia după criza care a dus la salvarea mai multor bănci cu banii contribuabililor și a inclus pentru prima dată și impactul potențial al unor amenzi rezultate în urma înțelegerilor în justiție asupra capitalului băncilor. Potrivit calculelor EBA, impactul total al acestor amenzi s-ar putea ridica la 71 miliarde euro, iar cea mai mare pierdere posibilă ar putea veni de pe urma creditelor neperformante, în valoare de 350 miliarde euro. La startul testelor, cele 51 de bănci aveau o rată agregată a capitalului de bază de 12,6% ținând cont de toate cerințele de capital, iar la finalul testelor rata a coborât la 9,2%, adică o scădere de 340 puncte de bază, echivalentul a 226 miliarde euro.
Riscuri reduse în România
Erste Group, compania mamă a cele mai mari bănci de la noi, Banca Comercială Română, a obținut o rată a capitalului de 8,2% chiar și în cazul celui mai sever șoc din cadrul testelor. Punctajul este aferent finalului lui 2018 și au urma unei scăderi de 416 puncte de bază, punctul de pornire fiind sfârșitul lui 2015, când Erste avea o rată a capitalului de rangul 1 de 12,3%. „Suntem mai mult decât mulțumiți de faptul că acest test de stres subliniază soliditatea capitalizării și a modelului de business ale Erste Group”, spune Andreas Treichl, CEO-ul grupului bancar.
Ipotezele de bază ale scenariului advers din cadrul testului o scădere a PIB-ului real al UE de 1,8% în perioada 2016-2018, de 4,2% în țările ECE (Europa Centrală și de Est), o scădere a prețurilor proprietăților imobiliare de 10,9% în UE și de 20,5% în ECE. De asemenea, scenariul include și o depreciere a monedelor din ECE între 8% și 23% față de euro, ca și o apreciere de 22,8% a francului francez față de moneda europeană.
În cadrul testului au fost curpinse opt grupuri bancare europene prezente și în România, iar dintre acestea Raiffeisen Bank a ieșit cel mai rău, cu 6,1% rată a capitalului de bază. UniCredit a obținut o rată de 7,1%, Banca Română de Dezvoltare – Societe Generale de 7,5%, iar ING de 9%. OTP Bank a finalizat testete cu o rată de 9,2%, Credit Agricole de 10,5% și Intesa de 10,2%.
Rezultatele testelor sunt considerate liniștitoare de către investitori, dar sistemul bancar european nu este lipsit de riscuri. Conform estimărilor, în bilanțurile băncilor există în continuare credite neperformante în valoare de circa 1.000 de miliarde de euro, o sumă care poate destabiliza întregul sistem bancar, iar valoarea NPL arată că băncile nu au ajuns încă într-o zonă lipsită de riscuri și vor mai trece câțiva ani până la curățarea bilanțurilor de împrumuturi neperformante.