Cercetătorii de la Universitatea din New Mexico Health Sciences Center, Oklahoma State University, Duke University și de La Universidad del Valle en Cali din Columbia au analizat mostre de creier, ficat și rinichi de la 47 de cadavre.

Țesutul cerebral poate conține cantități mai mari de microplastice decât alte organe

Rezultatele, publicate zilele trecute în revista ”Nature Medicine”, au descoperit că mostrele de creier au conținut mult mai multe microplastice decât celelalte organe. Mai precis de aproximativ 10 ori mai multe.

Potrivit studiului, s-a constatat că acea cantitatea medie, 4.800 de micrograme per gram de microplastice din țesutul cerebral, este echivalentă cu cantitatea dintr-o lingură standard de plastic, scrie ABCNews.

Dr. Stephanie Widmer, toxicolog medical, care nu a fost implicat în studiu, a declarat pentru ABC News că rezultatele studiului nu sunt, totuși, un motiv de îngrijorare majoră.

„Cu siguranță, acesta nu este primul studiu de acest gen”, a spus ea.

„Știm că microplasticele sunt foarte foarte răspândite în mediul nostru și nu este primul studiu care arată că microplasticele sunt găsite în țesutul uman”, a declarat Widmer.

„Nu știm efectele clare asupra sănătății umane pe care le are plasticul”, a continuat ea.

„Nu știm cu adevărat ce să facem din el. Cred însă că oamenii ar trebui să încerce să limiteze utilizarea plasticului cât de mult pot și să folosească plastic de unică folosință”, adaugă ea.

Microplasticele și riscurile pentru sănătate

De asemenea, nu se știe încă ce riscuri pentru sănătate ar putea avea această cantitate de microplastice din fluxul sanguin al unei persoane, spune studiul. Widmer a adăugat că, deși există dovezi că substanțele chimice din microplastice pot avea efecte negative asupra sănătății umane, nu este clar care sunt efectele complete și trebuie efectuate mai multe cercetări.

Studiul a analizat, de asemenea, mostre de creier de la persoane cu demență și a găsit niveluri mai ridicate de microplastice, despre care se spune că s-ar fi putut acumula în pereții vaselor de sânge și în celulele imune. Widmer a spus că studiul nu dovedește că microplasticele cauzează boli și nici nu explică modul în care acestea pătrund în creier.

Polietilena, în probele din țesutul creierului

Studiul a constatat și că este posibil ca nivelurile de microplastice din creier să fi crescut cu 50% de la ultima dată când a fost efectuat un studiu similar în 2016, despre care se spune că ar putea indica o expunere în creștere a microplasticelor în mediu.

Polietilena, cel mai obișnuit tip de plastic, care se găsește în orice, de la recipiente de plastic la materiale pentru pardoseli și dispozitive medicale, a constituit 75% din microplasticele găsite în probele de creier, a arătat studiul.

Autorii spun că metodele de detectare utilizate ar putea să fi omis particule mai mici sau materiale identificate greșit, iar dimensiunea mică a eșantionului limitează, de asemenea, concluziile despre modalitatea în care corpul manipulează aceste materiale plastice.

„Tot acest domeniu este la început”, a spus Widmer.

„Deși există dovezi că sarcina microplasticului din țesutul uman este mare, este posibil ca aceste cifre să nu fie exacte, iar autorii recunosc acest lucru”, a subliniat el.