În momentul de față, cultura este un subiect extrem de discutat în spațiul public din România. Motivul principal este cazul actual al furtului Tezaurului dacic. Acest eveniment nefericit a trezit interesul românilor pentru cultură. Astfel, au fost aduse în discuție multe aspecte, de la lipsa de interes la fondurile insuficiente acordate instituțiilor și evenimentelor culturale.

Furtul coifului dacic

Întregul podcast s-a axat pe cultură. Acest subiect a fost adus în atenția oamenilor de incidentul recent al furtului Tezaurului dacic. Obiectul de patrimoniu cultural a fost împrumutat unui muzeu din Olanda în scopul participării la nivelul unei expoziții axate pe cultura dacică. Din motive încă nedeslușite de autorități, aceste obiecte neprețuite au ajuns să fie furate din muzeul olandez. Potrivit autorităților, în prezent există încă o anchetă care analizează datele pentru a găsi tezaurul.

În urma acestui eveniment, site-urile de știri și rețelele sociale s-au umplut de comentarii pe subiectul aurului dacic furat. De aici, au pornit și diverse conversații și controverse cu privire la situația și starea degradată a instituțiilor culturale din România. În urma acestui eveniment, managerul Muzeului Național de Istorie a fost demis. De-a lungul anilor săi la conducere, acesta s-a opus proceselor de renovare și modernizare ale muzeului.

„Poporul român este unul emoțional, este dominat tot timpul de emoție. Suntem în aceeași situație ca pe vremea lui Titu Maiorescu. Nouă ne plac formele fără fond. Suntem emoționați că a dispărut coiful, dar nu a sărit nimeni până acum să se uite că muzeul acela stă închis de opt ani de zile. Are câteva săli deschise ca să justifice salariile bănuiesc. În rest, toată structura nu funcționează”, a explicat Dan Andronic.

Securitate slabă și dezinteres din partea autorităților române

Potrivit discuțiilor din cadrul podcastului, măsurile de securitate din cadrul muzeului din Olanda erau deplorabile. Având în vedere importanța exponatelor, inițiativele de siguranță luate ar fi trebuit să fie mult mai bune. „Am fost 70.000 de vizitatori la expoziția din Olanda. Măsurile de securitate acolo erau la nivelul chioșcului din fața școlii. Pur și simplu senzorii au început să urle când hoții au dat cu barosul în vitrină. Când a fost dărâmat zidul de la intrare nu s-a sesizat nimeni. Este o situație infiorătoare”, a precizat Dan Andronic.

Jurnalistul Mirel Curea și-a exprimat punctul de vedere cu privire la evenimente întâmplate în Olanda. Acesta a precizat că furtul nu a fost o întâmplare. În schimb, situația per total surprinde dezinteresul României față de comorile culturale. Poporul român nu pune preț pe cultură. Totuși, acest lucru se poate observa și prin intermediul oamenilor din Guvern care ajung să conducă activitățile din acest domeniu. La împărțirea miniștrilor, Ministerul Culturii nu prezintă o importanță mare pentru Guvern, câteodată ajungând în această funcție oameni care nu sunt pregătiți pentru responsabilitate.

„Eu văd lucrurile foarte negre. Întâmplarea asta nefericită, eu nu o consider neapărat o întâmplare. O consider un efect al atitudinii noastre, a tuturor, inclusiv a celor care ne conduc, față de cultură. Eu cred că această cultură este o stare. Așa cum nordicii din cauza întunericului și a frigului sunt depresivi, eu cred că un popor, pentru a putea vorbi de cultură, trebuie să aibă o apropiere în masă față de cultură. Așa cum sunt italienii, francezii, britanicii și alte popoare. Atunci când se formează un nou Guvern, uitați-vă cine este pus în general ministru. Se spune <Băi, îl avem pe Gigel. Ce îi dăm? Îi dăm cultura, îi dăm sportul, etc>. Este un dezinteres extraordinar”, a spus Mirel Curea.

Originalul nu trebuia să părăsească România

Potrivit invitaților la discuție, în cazul împrumutului Tezaurului dacic, au fost anumite reguli ce nu au fost respectate. Mai exact, în cazul unui astfel de transfer, nu ar fi trebuit trimis Tezaurul în forma sa originală. În cazuri similare, diferite țări au ales să ofere pentru expoziții copii foarte bine realizate ale comorilor culturale.

„Faptul că tezaurul formidabil a ajuns la o dibioșenie de muzeu în niște condiții la fel de dubioase. Am citit zilele acestea puțin despre cum este toată treaba cu expozițiile. Ideea este că dacă noi vom vrea ca la muzeul din Roșiorii de Vede să aducem Mona Lisa, francezii în cel mai bun caz ne aduc niște copii reușite, nu în forma originală. Și turcii, ne-au trimis o copie după sabia lui Ștefan cel Mare, nu ne-au trimis originalul. (n.r. Sabia lui Ștefan cel Mare este expusă la Palatul Topkapi din Istanbul)”, a explicat Mirel Curea.

În contextul furtului artefactelor, nimeni nu dorește să-și asume răspunderea, iar vina este trimisă de la o persoană la alta. Mirel Curea a precizat în cadrul podcastului că într-un astfel de eveniment ar fi trebuit să fie implicate și Serviciile Române de Informații. De asemenea, întreaga responsabilitate nu ar fi trebuit lăsată pe umerii gazdelor, respectiv muzeul din Olanda.

„Eu cred că ceea ce înseamnă patrimoniu cultural și istoric, de neegalat, ar trebui să fie o problemă ce interesează inclusiv Serviciile Române de Informații. Pe perioada expozițiilor respective, putea să trimită ofițeri sub acoperire să mai supravegheze expozițiile unde trimiți lucruri de neprețuit, comori. Un prieten de al meu îmi explica că nu poți trimite ceva neprețuit undeva, lăsând în eforturile gazdei paza, protecția, etc”, a prezentat Mirel Curea.