Mai multe companii din Bangkok au decis să pătrundă pe piaţa Europei Centrale şi de Est printr-un centru logistic ce urmează să fie amplasat în Zona Liberă Giurgiu. Acesta ar putea fi unul dintre proiectele majore de investiţii realizate în vremuri de criză.
Conform intenţiilor exprimate de oficialii acestor companii, Romånia ar urma să funcţioneze ca un cap de pod pentru exporturile thailandeze către pieţele din estul şi centrul Europei. „Mărfurile ar urma să vină pe mare pånă la Constanţa, apoi tot cu mijloace de transport navale pånă în portul de la sud de Bucureşti. De aici, ar urma să fie distribuite, rutier, feroviar sau naval, spre diverse destinaţii din zonă“, explică, pentru Capital, Dan Dumitru, vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Ilfov, cel care le-a fost ghid şi gazdă reprezentanţilor companiilor thailandeze.
Avantajele amplasamentului de la Giurgiu sunt clare: acces la Dunăre şi la reţelele de cale ferată şi drumuri europene, punct de frontieră cu Bulgaria şi, deloc în ultimul rånd, existenţa Zonei Libere, parc industrial şi logistic situat în imediata apropiere a fluviului şi conectat la infrastructura terestră de transport. „Giurgiu se află relativ aproape şi de viitorul canal Dunăre – Bucureşti, lucru care a atras, de asemenea, atenţia oamenilor de afaceri străini“, completează Dumitru.
Printre companiile interesate de centrul logistic de la Giurgiu se numără Pakarang Export Co. Ltd (confecţii textile), ISB Plaza (construcţii şi imobiliare), T.S.K. Automotive Co. Ltd (componente electrice auto), Rubber Thai Trading Co. Ltd (articole din cauciuc), MBP Leather Industries Co. Ltd (articole din piele), K.M. Stationery Industry Co. Ltd (papetărie), Artistry Co. Ltd (export – import produse cosmetice) şi Dan D Food (Thailand) Co. Ltd (industria alimentară).
Dar intenţiile thailandezilor nu se opresc doar la a folosi Romånia ca pe o placă turnantă pentru exporturi. Sunt companii interesate să aducă aici componente şi utilaje şi să asambleze diverse produse, care, astfel, vor fi comercializate ca fiind produse în comunitatea europeană, cu toate avantajele de imagine care decurg de aici. De exemplu, una dintre firmele interesate se ocupă cu producţia de ambarcaţiuni de agrement şi se gåndeşte ca, în momentul în care va demara asamblarea lor pe malul Dunării, să aducă şi forţă de muncă din Thailanda, pentru a scădea, astfel, costurile de producţie.
Avocatul Gabriel Biriş, specializat în fiscalitate, spune că, de la caz la caz, astfel de companii ar putea să beneficieze şi de avantaje fiscale. „Trebuie comparate taxele vamale pentru subansamble şi cele pentru produsul finit şi văzut dacă există diferenţe semnificative“, explică el. „Trebuie luate în calcul şi diferenţele de costuri cu forţa de muncă plus alte eventuale avantaje, cum ar fi facilităţi obţinute ca investitor“, completează Biriş ecuaţia.
Mărfuri thailandeze de peste 100 de milioane de euro
Schimburile comerciale între Romånia şi Thailanda, care au totalizat, în 2007, peste 100 de milioane de euro, au fost net în defavoarea noastră: am importat de aproape 98 de milioane de euro şi am exportat de numai şapte milioane de euro. Este clar că transformarea Romåniei într-un hub regional pentru exporturile thailandeze va duce la creşterea acestui decalaj.
Totuşi, relaţiile de afaceri creează, de cele mai multe ori, ocazii de profit pentru ambele părţi. „De curånd, în zonă s-au descoperit zăcăminte de petrol şi gaze naturale, iar thailandezii s-au arătat foarte interesaţi de utilajele de exploatare produse de companii romåneşti. De asemenea, sunt firme locale de IT care au fost contactate de la Bangkok“, arată Dan Dumitru.
Mărfurile thailandeze care ar urma să fie distribuite de la Giurgiu ar putea fi numai o mică parte din produsele pe care statele asiatice le-ar putea introduce în Uniunea Europeană prin Romånia. Deocamdată, criza economică va constitui, cel mai probabil, un obstacol în calea creşterii importanţei Romåniei ca poartă de intrare în UE dinspre Est. Însă, pe termen mediu, se aşteaptă evoluţii spectaculoase în acest sens, cu toate efectele benefice pe care le vor avea asupra forţei de muncă autohtone şi-a investiţiilor în infrastructura de transport şi logistică.
Vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Ilfov, Dan Dumitru, le-a prezentat oamenilor de afaceri thailandezi atuurile regiunilor din apropierea Bucureştiului
105 mil. euro au totalizat, în 2007, schimburile comerciale cu Thailanda. În primele opt luni ale anului în curs, acestea au depăşit 67 de milioane de euro.
ZONA LIBERĂ GIURGIU
Funcţionează din 1996 pe 160 de hectare, cu un grad de ocupare de circa 90%, şi a atras investiţii de circa
90 milioane euro. Principala facilitate – mărfurile străine pot staţiona şi pot fi prelucrate fără plata TVA şi a taxelor vamale, acestea fiind achitate doar în cazul importului.
INVESTIŢII DE CRIZĂ
Companii precum Ford, Carrefour, grupul Metro, Auchan sau Rompetrol au anunţat că, în ciuda tensiunii de pe piaţă, îşi vor continua investiţiile de sute de milioane de euro vizånd Romånia sau chiar au inaugurat deja proiecte aflate în derulare la izbucnirea crizei.
