Ţapi ispăşitori în străinătate şi victime ale prejudecăţilor acasă, romii din Europa de Est reprezintă o problemă pe care niciun politician nu doreşte să o soluţioneze, comentează The Economist în ediţia electronică de joi. Slovacia se află în şoc, iar Franţa în plin scandal, din cauza felului în care sunt trataţi romii, comentează publicaţia. Aceasta se referă la crimele comise, săptămâna aceasta, în capitala slovacă, Bratislava, de un bărbat înarmat, care a
Ţapi ispăşitori în străinătate şi victime ale prejudecăţilor acasă, romii din Europa de Est reprezintă o problemă pe care niciun politician nu doreşte să o soluţioneze, comentează The Economist în ediţia electronică de joi.
Slovacia se află în şoc, iar Franţa în plin scandal, din cauza felului în care sunt trataţi romii, comentează publicaţia. Aceasta se referă la crimele comise, săptămâna aceasta, în capitala slovacă, Bratislava, de un bărbat înarmat, care a ucis şapte membri ai unei familii de romi, în locuinţa acestora, şi a rănit alte 14 persoane, după care s-a sinucis, dar şi la expulzarea, din Franţa, a sute de romi, după ce preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a anunţat la sfârşitul lui iulie, înăsprirea politicilor cu privire la imigranţii ilegali romi.
Aceste evenimente pun în evidenţă, în opinia publicaţiei, dificultăţile pe care Uniunea Europeană (UE) le întâmpină cu privire la „cea mai mare minoritate europeană care nu are un stat”. „O pătură care nu ţine cont de clase sociale”, romii sunt victimele prejudecăţilor şi violenţelor „care caracterizează, uneori, Europa de Est”. Ei au emigrat cu miile în Occident, în căutarea unei vieţi mai bune, mai ales după ce extinderea Uniunii le-a permis să beneficieze de libertatea de mişcare.
Romii nu prea merg la vot
În pofida condiţiilor mai bune din vestul Europei, ei au fost, însă, rareori primiţi cu prietenie, iar politicieni ca preşedintele Sarkozy „au exploatat fără milă ostilitatea faţă de aceşti nou-veniţi”. Însă, „instinctele demagogice ale politicienilor occidentali pălesc în comparaţie cu neglijenţa omologilor lor din Est”, apreciază publicaţia, adăugând, ca explicaţie, că „romii nu prea merg la vot”.
Una dintre cele mai mari probleme este lipsa educaţiei, dar şi atitudinea discriminatorie faţă de ei, adaugă publicaţia, citând exemplul unui parlamentar ungar din cadrul Jobbik (de extremă dreapta), care a făcut apel, săptămâna aceasta, la crearea unor zone speciale pentru romi. De asemenea, taberele în care romii trăiesc în prezent, la periferia unor localităţi occidentale, „sunt similare condiţiilor de viaţă din Africa şi India, prin lipsurile cu care se confruntă”, comentează The Economist.
În condiţiile în care europenii se grăbesc să condamne tratamentul aplicat romilor, guvernele din Europa de Est par să nu poată face faţă acestor probleme, care durează de secole, doar pentru că Bruxelles-ul le cere acest lucru. „Poate că interesul faţă de sine poate deveni un mecanism de motivare mai puternic”, este de părere publicaţia, adăugând că Banca Mondială estimează costurile eşecului politicilor de integrare a romilor în Bulgaria, România, Serbia şi Cehia la un total de 5,7 miliarde de euro anual.
SURSA: Mediafax