Țările baltice și Polonia pledează în favoarea unui embargou pe tema petrolului, în vreme ce Germania și alte state pledează pentru o abordare mai precaută. Articol realizat de Jennifer Rankin pentru The Guardian.
Lituania cere Uniunii Europene să interzică petrolul rusesc, deși în cadrul UE apar disensiuni, mulți întrebându-se cât de departe vor merge sancțiunile impuse mașinăriei de război a Kremlinului, conform theguardian.com
Întrucât Ucraina a respins ultimatumul rus legat de predarea portului Mariupol, la începutul unei săptămâni de intense tratative diplomatice, miniștrii de externe s-au întrunit la Bruxelles pentru a discuta noi sancțiuni destinate Rusiei.
Dar, după patru runde de sancțiuni UE adoptate în ultimele trei săptămâni, încep să apară tensiuni. Țările baltice și Polonia pledează pentru măsuri mai dure, inclusiv un embargou asupra exporturilor de petrol, în timp ce Germania se teme că o interdicție imediată în sectorul energetic ar duce la șomaj și ar agrava criza de combustibil.
Ministrul de externe al Lituaniei, Gabrielus Landsbergis, a declarat că “lansarea unor discuții pe tema sectorului energetic este inevitabilă”, în special în privința petrolului care, în opinia sa, aduce cel mai mare venit la bugetul rusesc” și care, pentru UE, “poate fi totodată destul de ușor de înlocuit”.
Până în prezent, UE, care importă din Rusia 27% din necesarul său de petrol, nu s-a alăturat Statelor Unite și Regatului Unit în privința impunerii unui embargou. Germania a avertizat că o interdicție pe termen scurt a importurilor de petrol și de gaze ar putea duce la șomaj, la sărăcie și i-ar face pe oameni să ducă lipsă de combustibil. Puține alte economii occidentale sunt la fel de dependente energetic ca Germania – 55% din gazele naturale, 52% din cărbune și 34% din petrolul folosit în această țară provine din Rusia.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut Europei să blocheze orice fel de comerț cu Rusia. „Nici măcar un euro pentru ocupanți. Închideți-le toate porturile. Nu le exportați produse. Respingeți sursele de energie. Siliți Rusia să părăsească Ucraina”, a declarat Zelenski într-o videoconferință de luni. Adresându-se în mod direct Germaniei, el a spus: „Aveți această forță, Europa dispune de această forță”.
În momentul sosirii la reuniune, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a refuzat să răspundă unor întrebări legate de efectele pe care le-ar avea sancțiunile impuse asupra sectorului energetic din Rusia. Ea s pus că imaginile parvenite din Ucraina sunt „ pur și simplu zguduitoare și au clarificat și mai mult faptul că UE, împreună cu comunitatea de pe glob care crede într-o ordine internațională bazată pe niște reguli, trebuie să izoleze conducerea Rusiei”.
Coordonatorul politicii externe din UE, Josep Borrell, a spus că organizația va continua să discute noi sancțiuni „în special în privința energiei”, el condamnând totodată Rusia pentru bombardamentul asupra locuitorilor din Mariupol, aflați de aproape patru săptămâni sub asediu. „Ceea ce se întâmplă în Mariupol reprezintă o gravă crimă de război”, a spus Borrell.
UE a convenit asupra unor sancțiuni fără precedent
De trei săptămâni și jumătate, de când Rusia a invadat Ucraina, UE a convenit asupra unor sancțiuni fără precedent împotriva unei țări care este membră a Consiliului de Securitate al ONU, ele afectând sectorul bancar, sectorul energetic și transportul aerian, înghețând totodată o serie de active și impunând interdicții de deplasare pentru 685 de persoane și 14 grupuri legate de Vladimir Putin și de mașina sa de război.
Unii diplomați din țările care pledează pentru măsuri mai dure se tem că, în privința sancțiunilor, există o anume saturație.
„În sala de conferințe se simte că unii ar dori să stăm și să mai facem o pauză, pentru că primele trei sau chiar patru săptămâni s-au dovedit extrem de dificile nu pentru Ucraina, ci pentru Europa”, a spus Landsbergis. „Este un mesaj foarte prost pentru cei care luptă de fapt în Ucraina”.
Ministrul de externe al Irlandei, Simon Coveney, a declarat că și el sprijină interzicerea exporturilor de energie. „Dacă ne uităm la amploarea dezastrului din Ucraina din acest moment, este foarte greu să susții că nu ar trebui vizat sectorul energetic, mai ales petrolul și cărbunele”.
Ministrul danez de externe, Jeppe Kofod, a spus că țara sa va sprijini „cele mai dure sancțiuni pe care le-am conveni”, inclusiv interdicția navelor rusești în porturile din UE, precum și interzicerea transportului transfrontalier din Rusia și din aliatul său, Belarus.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat cu un embargou impus exporturilor de petrol ar avea „un impact extrem de negativ asupra echilibrului energetic al Europei”.
La sfârșitul săptămânii, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a pledat pentru interzicerea totală a comerțului cu Rusia, deși Republica Cehă, un aliat din Europa Centrală, a spus că un asemenea demers nu este realist. „Nu cred că o asemenea propunere se va bucura de sprijin”, a declarat ministrul ceh de externe, Zbynek Stanjura.
În același timp, țările ceva mai precaute în privința sancțiunilor au pus mai mult accentul pe întărirea măsurilor deja existente.”Este foarte ușor să scrii în ziare despre noi sancțiuni, dar, în spatele fiecărei sancțiuni, se află o lume întreagă”, a declarat un diplomat din UE, el adăugând că „totul trebuie pus la masa tratativelor, dar trebuie să ne păstrăm unitatea”.
„Este ușor de spus că trebuie să impunem sancțiuni în sectorul petrolier sau în cel energetic sau să închidem porturile, dar, dacă ne gândim un minut, asta ar însemna foarte mult”, a mai sus diplomatul. „A ne asigura că aceste sancțiuni vor avea un efect real și și-ar atinge scopul, toate astea se înscriu într-un proces destul de stânjenitor și de dificil”.
În cursul acestei săptămâni, liderii din UE ar urma să discute noi sancțiuni și cu președintele SUA, Joe Biden. Luni, Biden va discuta cu Emmanuel Macron, cu Olaf Scholz, cu Mario Draghi și cu Boris Johnson, înaintea deplasării sale în Europa, programată în decursul acestei săptămâni. Pe continent, el va participa, la Bruxelles, la niște reuniuni ale NATO și ale UE, după care, vineri, va pleca în Polonia, pentru a discuta despre „eforturile de sprijinire a Ucrainei și despre prețul fără precedent pe care Rusia va trebui să-l plătească pentru invazie”, după cum se arată într-o declarație a Casei Albe.
Alianța occidentală ar urma totodată să discute cum ar putea să împiedice Rusia să se sustragă sancțiunilor prin intermediul Chinei sau al altor țări. Kofos a spus că UE discută cum și-ar putea UE exercita influența diplomatică ca să se asigure că și țările din restul lumii „se vor situa de partea dreaptă a istoriei”, respectiv, condamnând războiul lui Putin și aprobând izolarea politică a Rusiei.
Luni, dna Baerbock a confirmat că fondurile UE destinate utilării militare vor ajunge la 1 miliard de euro, „pentru a ne demonstra deplina solidaritate față de Ucraina”.
Miniștrii vor parafa totodată și o strategie a UE în materie de securitate și de politică externă pentru viitorul deceniu, strategie care fusese deja proiectată cu câteva luni în urmă, dar care a fost mult modificată după invazia inițiată de Rusia. Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, va participa la o videoconferință separată cu miniștrii apărării din UE.