The Observer: România şi Italia îşi unesc forţele pentru a pune capăt exploatării lucrătoarelor românce în Sicilia

Guvernul României a convenit să colaboreze cu autorităţile italiene pentru a pune capăt abuzurilor în provincia siciliană Ragusa, după ce o anchetă realizată săptămâna trecută de The Observer a dezvăluit că mii de lucrătoare în agricultură românce sunt supuse la muncă forţată şi exploatate sexual de angajatorii lor italieni, relatează duminică publicaţia britanică într-un nou material pe această temă.

The Observer aminteşte că o delegaţie de oficialităţi române trimise de premierul Sorin Grindeanu a avut vineri o serie de întâlniri cu reprezentanţi locali şi cu organizaţii pentru drepturile migranţilor în Ragusa, pentru a discuta condiţiile în care trăiesc şi muncesc femeile românce şi pentru a găsi o soluţie la problemele lor. 

"Munca nedeclarată este un risc major la care sunt expuşi lucrătorii români, iar exploatarea sexuală este reală. Denunţarea acestor abuzuri este un pas important pentru victime. Dar este nevoie să stopăm aceste abuzuri înainte ca ele să aibă loc. Pentru a face acest lucru, vom colabora cu autorităţile italiene", a declarat la una dintre aceste întâlniri ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, potrivit The Observer. 

Publicaţia britanică dezvăluie că circa 5.000 de românce lucrează ca muncitoare sezoniere în agricultură în provincia Ragusa, al treilea producător de legume din Europa, însă tratamentul aplicat acestor femei reprezintă o încălcare flagrantă a drepturilor omului, comisă practic în deplină impunitate. Asociaţiile pentru migranţi, autorităţile şi sindicatele estimează că mai bine de jumătate dintre româncele care lucrează în serele de legume sunt obligate să întreţină relaţii sexuale cu angajatorii lor şi aproape jumătate din ele lucrează în condiţii de sclavie şi exploatare severă. Şi totuşi, multe dintre ele au declarat pentru The Observer că le este mult prea frică să vorbească, pentru a nu-şi pierde locurile de muncă şi a fi trimise acasă. 

Niciunul dintre cele două guverne nu ştie exact câte românce lucrează în Ragusa şi nici câte dintre ele sunt exploatate, scrie sursa citată. Însă autorităţile italiene consideră inacceptabile abuzurile despre care există informaţii şi au stabilit că este nevoie de un plan de acţiune pentru a sprijini victimele abuzurilor, dar şi pentru a avertiza alte femei cu privire la riscurile la care se expun în provincie. Se are în vedere şi construirea unui centru de primire pentru aceste victime. 

"Încercăm să facem tot ceea ce se poate, dar… există acest fenomen de exploatare în provincia noastră", a declarat Maria Carmela Librizzi, prefectul din Ragusa, în timpul întrevederilor. "Împinse de situaţia economică dramatică din România, femeilor le este frică să facă reclamaţie. Cât despre munca la negru, am anchetat îndelung şi, da, am descoperit o mulţime de contracte ilegale", a explicat Librizzi. "Primul pas este să ajutăm aceste femei să iasă din izolarea în care trăiesc. Trebuie să construim o relaţie bazată pe încredere absolută cu ele. Dacă au încredere în noi, vor vorbi şi vor raporta abuzurile", a adăugat prefectul din Ragusa. 

Întâlnirea dintre autorităţile române şi italiene a fost salutată de unele organizaţii drept un posibil punct de cotitură. "Prezenţa unei delegaţii române este un semnal important", a declarat Domenico Leggio, preşedintele local al Caritas, o organizaţie catolică de caritate care de ani de zile încearcă să ajute femeile românce care lucrează în regiune. "Sper că de data aceasta să se poată face ceva important", a adăugat el. 

Însă alte organizaţii care militează pentru drepturile migranţilor în Ragusa nu sunt la fel de optimiste. Beniamino Sacco, preotul catolic care a fost primul care a denunţat exploatarea sexuală în Ragusa, a fost prezent la întrevederi şi a declarat publicaţiei The Observer: "Întotdeauna au o întâlnire imediat după ce iese la iveală o poveste, iar a doua zi pretind că nu s-a întâmplat nimic". "Femeilor românce de aici le spun femeile invizibile. Ani la rândul, am denunţat aceste abuzuri şi s-a făcut prea puţin. În trecut, aceleaşi autorităţi române au considerat subiectul irelevant, au pretins că nici nu a avut loc. Autorităţile italiene au aşteptat ca femeile să reclame abuzurile la poliţie. Uneori, ne-au atacat când am încercat să dăm publicităţii date statistice. Putem doar să bănuim amploarea reală şi vă spun că este un fenomen uriaş. Iar acesta este doar vârful aisbergului. Ei nu pricep că acestor femei le este frică. Le este ruşine de ceea ce au făcut. Se simt vinovate. Pentru ele, este deopotrivă o tortură fizică şi psihologică", a continuat preotul italian. 

"M-am întâlnit cu aceste femei, le-am văzut cu ochii mei, femei şantajate să facă sex cu proprietarii fermelor şi care acceptă (abuzul) de teama de a nu-şi pierde locul de muncă. Am văzut femei românce abandonându-şi copiii în spitalele locale pentru că ştiau că şi-ar putea pierde locul de muncă sau nu aveau bani să-i hrănească. Femei însărcinate vin să-mi ceară ajutorul şi vă spun că nu au rămas grele cu Sfântul Duh. Sper ca ambele autorităţi, italiene şi române, să facă ceva. Dar sunt sceptic", a conchis Beniamino Sacco. 

Giuseppe Scifo, lider al filialei din Ragusa al sindicatului CGIL, cea mai mare uniune sindicală din Italia, este de acord cu spusele preotului italian. "Nu este pentru prima dată când autorităţile, după un articol de ziar care abordează problema abuzurilor, ne cer să ne întâlnim. S-a întâmplat şi în trecut şi ne aflăm în acelaşi punct, vorbind despre aceste abuzuri şi despre exploatare. Avem nevoie de o echipă de inspectori pe teren dacă dorim să rezolvăm problema", a apreciat Scifo. 

Tina Alfieri, preşedintele departamentului de muncă al femeilor pentru Coldiretti, una dintre cele mai mari organizaţii ale fermierilor din Italia, a declarat pentru The Observer: "Femeile românce au nevoie să fie susţinute în această luptă. Trebuie să le convingem să vorbească şi să-i reclame pe proprietari la poliţie. Nu putem accepta astfel de delicte. Chiar sperăm că autorităţile italiene vor pune capăt (abuzurilor) cât mai curând cu putinţă". 

AGERPRES