Împlinirea a 20 de ani de la căderea simbolică a Zidului Berlinului e un prilej pentru britanicii de la „The Telegraph” pentru o trecere în revista a schimbărilor produse în ţările din Est dupa ieşirea din comunism.
Reportajul lui Adrian Bridge începe cu o imagine fără vârstă, fără înregimentare politică şi fără greutate economică. Drumul de la Timişoara spre Sibiu – „a glorious autumn day” -, o zi de toamnă, cu frunze mari, cărnoase, cameleonice, schimbându-şi capricios culoarea de la o clipire la alta, sub soarele înţepător al dimineţii. Detaliile fotografiei ataşate textului risipesc idilicul peisajului străjuit, din latul drumului, de batrânei „noduroşi”, care sporovăiesc despre toate cele. Un om într-o caruţă şi o mulţime de vaci duse spre păşuni. „Este asta o parte a Uniunii Europene? 2009? Lasând deoparte cei 20 de ani de comunism, a trecut măcar comunismul pe aici?”, se întreabă, zeflemitor, Adrian Bridge.
Lasând gluma la o parte, „The Telegraph” scrie cu sensibilitate despre Transilvania – „un loc frumos, mistic şi mitic” – şi despre „perlele” ei, Sibiul, Sighişoara şi Braşovul.
„Mare marte din România nu e pe-atât de frumoasa precum e Transilvania. Deşi e în UE, ţara rămâne una săracă, iar drumurile ei proaste te zgâlţâie în trafic. În oraşe, cerceşetorii sunt deranjanţi. Ca peste tot în regiune, cicatricile perioadei comuniste sunt vizibile. (…) Deşi mort de 20 de ani, Ceauşescu e în continuare o prezenţă terifiantă în Bucureşti – un oraş numit cândva <>”, scrie „The Telegraph” în preambulul unei ample prezentări a „Casei Poporului” şi a consecinţelor dezastruoase ale ambiţiilor urbanistice ale lui Ceauşescu.
