Apple Daily s-a situat mereu la limita extremă a ceea ce era permisibil în Hong Kong după ce teritoriul trecuse în 1997 de sub controlul britanic sub cel chinez. Ziarul deținut de magnatul Jimmy Lai a fost o voce răspicată în favoarea democrației și societății civile de-a lungul anilor în care China a încercat să influențeze presa prin manevre de culise, ademenirea editorilor și încurajarea autocenzurii, arată The Washington Post. 

Acum s-a terminat cu persuasiunea și vedem în acțiune forța brută.

Poliția din Hong Kong, invocând o lege a securității naționale extrem de interpretabilă pe care China a impus-o teritoriului anul trecut în replică la manifestațiile pro-democrație din 2019, a arestat joi cinci directori de la Apple Daily, inclusiv trei editori de frunte, sub acuzații complet fabricate cum că ar fi complotat cu puteri străine. Poliția susține că vreo 30 de articole din ziar au jucat un „rol crucial” într-o conspirație cu implicarea unor guverne străine având drept scop impunerea de sancțiuni împotriva Chinei și Hong Kongului – sancțiuni care în realitate au fost adoptate drept răspuns la suprimarea democrației din Hong Kong de către China.

Arestările reprezintă primul caz în care Hong Kong folosește legea securității naționale împotriva unor jurnaliști; redacția ziarului Apple Daily a fost declarată scena unei infracțiuni și activele companiei au fost înghețate. Dl Lai se află deja în închisoare, condamnat la 20 de luni după gratii pentru participarea sa la manifestațiile neautorizate din 2019.

În volumul lor clasic publicat în anii ’50, „Dictatura și autocrația totalitară”, profesorii Carl J. Friedrich și Zbigniew K. Brzezinski identificau șase caracteristici ale dictaturii, printre care o ideologie elaborată, un unic partid de masă și o poliție secretă. La acea dată ei se concentrau pe similitudinile dintre sistemele și conducătorii naziști, fasciști și comuniști.

O caracteristică prezentă în toate cazurile, spun ei, este un „monopol aproape deplin al controlului, condiționat tehnologic, în mâinile partidului și guvernului, al tuturor mijloacelor eficiente de comunicare în masă, cum ar fi presa, radioul și filmele”.

Firmele din Hong Kong, blocate

Ce se întâmplă acum în Hong Kong, odinioară un templu al libertății în Asia, este tocmai impunerea unui astfel de control. Pe 11 iunie administrația orașului a anunțat că va începe blocarea distribuirii filmelor considerate a fi contrare securității naționale, supunând cinematografia legendară și vibrantă a Hong Kongului aceleiași cenzuri pe care China o impune pe continent.

Similar, asaltul împotriva ziarului Apple Daily – poliția a confiscat 38 de calculatoare și a cercetat dosarele și notițele reporterilor – este un semnal că acest organ de presă liber nu va mai fi tolerat. Iar înainte de filme și ziare, în Hong Kong fusese deja strivită libertatea librăriilor și manifestanților pro-democrație.

Angajații de la Apple Daily au răspuns printr-o admirabilă sfidare, afirmând că „rămân ferm pe poziție” și-și vor continua munca. Însă ei se împotrivesc unui stat puternic care nu consideră presa a fi nimic mai mult decât o portavoce a Partidului Comunist. Conducerea Chinei se laudă adesea că modelul ei de guvernare aduce „stabilitate” și satisfacție populară. Dar priviți mai cu atenție și veți vedea că el este clădit pe aceleași practici hidoase ale coerciției și absolutismului ca și dictaturile descrise de Friedrich și Brzezinski în anii ’50.

Tirania informațională omniprezentă a Chinei, dominantă de multă vreme pe continent, copleșește acum și Hong Kongul, oraș cândva liber.