Istoricul și politicianul Theodor Paleologu explică aportul maghiarilor la formarea limbii române
Theodor Paleologu a participat în calitate de invitat la emisiunea Matinalul Digi FM, găzduită de Oana Zamfir și Vlad Craioveanu.
Dialogul a acoperit subiecte precum cele mai plăcute și neplăcute cuvinte din limba română, iar discuțiile au abordat, de asemenea, discursurile ținute de Iohannis, Ciolacu, Șoșoacă și George Simion.
Paleologu subliniază că limba română reprezintă o bogăție notabilă datorită stratificării sale. El menționează existența unui strat fundamental, extrem de important, urmat de stratul neo-latin, influențat în principal de franceză.
Paleologu evidențiază că mulți termeni legați de civilizația urbană modernă sunt adaptări din franceză, iar în ultima perioadă, engleza și-a făcut simțită influența.
Însă el remarcă că engleza conține peste 40% cuvinte de origine franceză, astfel încât chiar și atunci când folosim engleza, introducem indirect cuvinte de origine franceză.
Pe lângă aceste straturi, Paleologu menționează prezența cuvintelor de origine latină veche, influențele grecești, turcești, germane și chiar maghiare în limba română.
„Limba română are o mare bogăție din faptul că e constituită din straturi suprapuse. Ai un strat slab, foarte important, apoi e stratul neo-latin, de fapt franceză.
Practic tot ce este limbaj al civilizației moderne urbane e franceză adaptată și acum pe ultima perioadă cred că și-a făcut simțită influența și engleza.
Numai că engleza e compusă în proporție de peste 40% din cuvinte franțuzești, adică sunt tot cuvinte franțuzești care vin la noi prin engleză. După, avem stratul latin vechi din antichitatea târzie și după aia mai sunt grecisme, turcisme, germanisme, maghiarisme”, explică Paleologu, potrivit Digi FM.
Theodor Paleologu precizează că verbele „a gândi” și „a munci” provin din limba maghiară
Theodor Paleologu vorbește despre aportul limbii maghiare și face haz pe seama textelor emise de administrația românească.
„Sunt 2 cuvinte foarte urâte care vin din limba maghiară: a gândi și a munci. Două lucruri cumplite, plus că a munci înseamnă a chinui, e un chin munca asta. Cine spune a cugeta, nimeni. Spunem a gândi. (…)
Sunt foarte multe cuvinte care au foarte mult haz în limba română. De aia e o provocare foarte dificilă asta pe care mi-o lansați. Limba română, de altfel, e o limbă plină de haz, nu e precisă. Limba franceză e foarte precisă, e o limbă de juriști. (…)
Haideți să ne amuzăm citind texte elaborate de administrația românească. Mori de râs, pentru că în primul rând, ai o primă reacție când crezi că ești tâmpit pentru că nu înțelegi nimic. Și după aia îți dai seama că e în regulă să nu înțelegi nimic pentru că nu e nimic de înțeles”, a adăugat Theodor Paleologu.
Grigore Leșe susține că melodia „Așa-i românul” este de origine ungurească
La începutul lunii decembrie, Grigore Leşe a prezentat o perspectivă proprie cu privire la piesa „Aşa-i românul”, des întonată în cadrul evenimentelor dedicate zilei de 1 Decembrie.
Conform afirmațiilor sale, această piesă are, în realitate, rădăcini în folclorul maghiar.
Totodată, Grigore Leşe este de părere că melodia „Noi suntem români” nu reprezintă autentic muzica românească.
Gheorghe Turda nu a fost de acord cu această ipoteză. El i-a răspuns lui Grigore Leşe, astfel:
„E melodie românească, nicidecum ungurească. Pentru că ei nu au de unde să știe, ardelenii, că e muzică ungurească. El nu știe vioara, știe doar teoria. El a rămas corigent de șapte ori la Conservator, nu o dată. De șapte ori a rămas repetent! De abia l-a trecut profesorul meu de canto.
Era rector pe atunci. Pentru că Leșe era prieten cu paharul și nu prea venea pe la ore. Și atunci a rămas repetent de șapte ori. Toată lumea știe asta! Și el face pe teoreticianul și marele dascăl. Hai să fim seroși! Să nu se pună nimeni cu Turda, că eu le spun la toți, spun adevărul. Pentru că ei le înfloresc în felul lor”, a spus Gheorghe Turda.
