Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice din Paris. Spectacolul lui Thomas Jolly a generat controverse uriaşe
Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice din Paris a stârnit reacții polarizate, de la “cea mai stilată ceremonie din istorie” potrivit The New York Times, până la “un mare kitsch pe râu” conform The Guardian. Cu toate acestea, evenimentul rămâne cel mai urmărit și discutat de acest tip, aducând laolaltă milioane de privitori.
În spatele acestui spectacol de patru ore a stat regizorul Thomas Jolly, un francez care, deși nu s-a născut în burghezie, a transformat dificultățile personale într-o carieră strălucită în teatru. Jolly, cunoscut pentru abordările sale îndrăznețe și pentru că este un reprezentant al minorității LGBTQ+, a transformat Sena și centrul Parisului în scena unui show grandios, discutat îndeaproape cu președintele Emmanuel Macron.
Ceremonia, deși având sportul ca pretext, a pus accentul pe măreția istoriei și culturii franceze, abordând curajos subiecte politice și controverse contemporane, în încercarea de a uni o lume din ce în ce mai divizată. Efectul exact al ceremoniei rămâne neclar, dar impactul său asupra celor care au asistat a fost profund.
O alegere curajoasă
„Acordând direcția artistică a ceremoniilor lui Thomas Jolly este o alegere curajoasă, dar în acord cu viziunea noastră”, spunea președintele Paris 2024, Tony Estanguet, în anul 2022.
La acel moment, Thomas Jolly era desemnat director artistic al celor 4 ceremonii care marchează Jocurile Olimpice și Jocurile Paralimpice din Paris 2024.
La 42 de ani, Jolly este considerat un rebel al teatrului francez, descris de criticul Joëlle Gayot ca având o viziune artistică ce depășește limita scenei tradiționale. Născut în Normandia și respins de comunitatea sa, Jolly și-a găsit refugiul în teatru, începându-și cariera la doar 11 ani. Nevoia de exprimare l-a dus însă de la actorie înspre regia de teatru, scrie site-ul culturaladuba.ro.
Jolly a devenit cunoscut pe scena teatrului european în 2014, când a pus în scenă un spectacol maraton de 18 ore la Avignon, reunind cele trei părți ale piesei „Henry al VI-lea” de Shakespeare. În 2022, el a continuat acest proiect ambițios cu „Richard al III-lea”, interpretând chiar el rolul principal într-un show de 24 de ore.
Jolly a pus accentul pe incluziune
Pentru ceremonia olimpică, Jolly a colaborat cu scriitoarea Leïla Slimani, istoricul Patrick Boucheron, scenarista de televiziune Fanny Herrero și dramaturgul Damien Gabriac, desemnați co-autori de către Paris 2024. Coregrafa Maud Le Pladec a fost responsabilă de momentele de dans și coregrafia întregului eveniment.
Spectacolul a avut un accent puternic pe incluziune, un aspect dorit de la bun început de Jolly, care a declarat în numeroase interviuri că ceremonia ar trebui să reprezinte cât mai multe persoane. Totuși, acest demers a generat controverse. Un moment în care Cina cea de Taină a fost parodiată într-un dans sexualizat al unor travestiți, incluzând un copil, a stârnit critici în media.
Thomas Jolly a explicat şi de ce a ales includerea Senei în spectacolul de deschidere al Jocurilor Olimpice.
„În primul rând, Sena a fost o zeiță. O nimfă numită Sequana, care s-a transformat în râu pentru a scăpa de Neptun. Deci Sena este o femeie care a rezistat în fața unui bărbat violent.
Este un simbol puternic pe care îl voi folosi, pentru că ne arată râul drept o forță feminină a rezistenței”, a precizat regizorul francez.
În ciuda controverselor generate peste tot în lume, preşedintele Emmanuel Macron a fost mulţumit de întregul spectacol. El a postat pe reţeaua X următorul mesaj:
„Mulțumesc lui Thomas Jolly și geniului său creativ pentru această ceremonie grandioasă. Mulțumesc artiștilor pentru acest moment unic și magic. Mulțumesc forțelor de ordine și de securitate, agenților și voluntarilor. Mulțumesc tuturor celor care au crezut. Se va vorbi despre asta și peste 100 de ani. Am făcut-o!”
