Aprobarea tichetelor de cresa si legalizarea celor cadou dau unda verde extinderii pietei tichetelor in Romania. Pentru angajati, masura legislativa duce la o noua forma de venit neimpozabil, iar pentru firme, la taxe mai putine de platit. Singurul care devine mai sarac este bugetul de stat. Din 4,6 milioane de angajati oficial, aproximativ doua milioane au beneficiat in 2005 de tichete de masa. Piata este insa in crestere, mai ales ca decizia senatorilor de a aproba aparitia tichetelor de
Aprobarea tichetelor de cresa si legalizarea celor cadou dau unda verde extinderii pietei tichetelor in Romania. Pentru angajati, masura legislativa duce la o noua forma de venit neimpozabil, iar pentru firme, la taxe mai putine de platit. Singurul care devine mai sarac este bugetul de stat.
Din 4,6 milioane de angajati oficial, aproximativ doua milioane au beneficiat in 2005 de tichete de masa. Piata este insa in crestere, mai ales ca decizia senatorilor de a aproba aparitia tichetelor de cresa, un stimulent de trei sute de lei noi, pentru ca mamele sa se intoarca la munca mai devreme, si legalizarea bonurilor cadou a trezit interesul mai multor companii. Desi costul integral al tichetelor este suportat de catre angajator, firmele sunt dispuse sa faca aceste cheltuieli. “Aparitia tichetelor de cresa duce la o scadere a sumelor acordate pentru pregatirea noilor veniti si pentru recalificarea angajatilor ce revin la munca dupa o perioada de doi sau trei ani. Am cheltuit aproximativ 90 de mii de euro pentru pregatirea personalului, o suma imensa pe langa cele 2.000 de euro pe care le vom plati in plus, pe luna, pentru aceste tichete”, a spus Monica Tatoiu, director general Oriflame.
Pe de alta parte, tichetele de cresa, la fel ca cele de masa si cadou, fac parte din categoria cheltuielilor sociale deductibile. Astfel, costurile acestora nu se iau in calcul nici pentru angajator si nici pentru salariat la stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina in raport cu venitul salarial, adica bani mai putini la bugetul de stat. “Aceste tichete nu reprezinta decat o forma de a nu se plati impozite, in dezavantaj fiind, bineinteles, statul”, a precizat Ilie serbanescu, analist economic.
“In prima faza, statul pierde, intr-adevar, niste bani. Insa tichetele de cresa pot determina cresterea veniturilor bugetare prin aportul de taxe si impozite pe salariile femeilor care se vor intoarce mai repede la munca”, a spus Petru Dandea, vicepresedinte Cartel Alfa. Acesta a mai precizat ca masurile legislative privind piata tichetelor pot aduce salariatilor un venit mai mare cu peste 30% din salariu.
Taxele si impozitele pe salariile angajatelor si costurile in plus pentru tichetele de cresa si cele cadou sunt motive pentru care unele companii refuza cumpararea lor. “Nu consideram tichetele de cresa necesare in firma noastra. Ne bucuram ca exista in continuare sistemul cu CAS-urile. In ceea ce priveste tichetele cadou, cu toate ca valoarea lor era mai mare, angajatii au preferat banii lichizi”, a spus Aurita Bratian, directorul departamentului de resurse umane, Farmec.
Aparitia de noi tichete reprezinta o veste buna si pentru firmele care le emit. De altfel, profiturile acestora au depasit anul trecut suma de 50 de milioane de euro. De asemenea, “tichetele de cresa pot stimula aparitia si dezvoltarea creselor private, la fel cum tichetele de masa au incurajat aparitia firmelor de catering”, a spus Norica Nicolai, senator PNL si unul din initiatorii proiectului de lege. Numarul creselor s-a redus simtitor in ultimii ani, iar institutiile ramase sunt in subordinea primariilor, care se confrunta cu lipsuri majore de ordin financiar. In momentul de fata, tarifele sunt de 3,4 RON pe zi, cu o reducere de 0,8 lei noi, pe zi, la abonamentele saptamanale.
“Aparitia tichetelor de cresa duce la o scadere a sumelor acordate pentru pregatirea noilor veniti si pentru recalificarea angajatilor ce revin la munca dupa o perioada de doi sau trei ani.”
Monica Tatoiu,
director general Oriflame Cosmetics
“Aceste tichete nu reprezinta decat o forma de a nu se plati impozite, in dezavantaj fiind, bineinteles, statul.”
Ilie Srbanescu,
analist economic
Tichetele au adus venituri suplimentare salariatilor
• Tichetele de masa au fost gandite, inca de la inceput, ca o forma de asistenta sociala oferita salariatilor, din acest motiv valoarea lor este deductibila din impozitul pe profit al angajatorului.
• In prima faza, numarul tichetelor de masa si suma lor erau stabilite de Ministerul de Finante. Din 2005, Ministerul nu a mai impus anumite cote de piata fiecarui jucator.
• Tichetele de cadouri au fost lansate in Romania, pentru prima data, in aprilie 2003, fiind introduse in oferta tuturor emitentilor de tichete de masa.
• Adoptarea proiectului de lege privind acordarea tichetelor cadou si a tichetelor de cresa, in ultima sedinta din 2005 a Senatului, a dus la o legalizare a pietei bonurilor cadou, valoarea lor fiind de la 100 la 500 RON.
• Tichetele de cresa se vor acorda, de anul acesta, salariatilor societatilor comerciale si nationale dispuse sa le cumpere, valoarea unui tichet fiind de 300 RON.
• Sumele corespunzatoare tichetelor acordate de angajator nu se iau in calcul, nici pentru angajator, nici pentru salariat, la stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina in raport cu venitul salarial.
• Tichetele de cresa au aparut pentru prima data in Marea Britanie, in 1989, numarul de utilizatori ai tichetelor fiind de 16.000 in 2003.
• Avantajele fiscale pentru angajator, in cazul Angliei, constau in excluderea sa de la plata asigurarilor sociale.