Un fumător obişnuit nu ar da, probabil, mai mult de 25 de euro pe un cartuş, notează agenţia chineză Xinhua, aşa că întrebarea este: cine cumpără aceste ţigări de lux?
Mulţi vânzători de la magazinele locale spun că ţigările Good Cats se vând destul de bine, mai ales ca şi cadouri. Daruri către cine? Către funcţionarii corupţi, desigur, ne lămureşte Xinhua. "Din cauza corupţiei nu poţi face afaceri. De fapt, nu poţi face nimic dacă nu le trimiţi cadouri celor care deţin puterea", mai scrie publicaţia citată.
În China, unde oferirea şi schimbul de ţigări este ceva obişnuit şi un procent mare din populaţie fumează, ţigările de lux au devenit o monedă comună pentru mită, pentru că banii sunt prea evidenţi.
De asemenea, în închisoare, "un pachet de ţigări costă suficient pentru a fi un obiect semnificativ de schimb, care are o valoare destul de standardizată comparativ cu alte bunuri care ar putea fi cumpărate", spune sociologul Stephen Lankenau.
Dar închisorile nu reprezintă singurul loc în care ţigările au fost la fel de bune precum banii, BusinessWeek dând în acest sens exemplul zonelor sărace. "În România anilor ’80, ţigările Kent ar fi fost folosite pentru a mitui medicii să trateze copiii bolnavi, să obţină o porţie mai bună de carne sau să beneficieze de servicii sau produse mai bune", scrie publicaţia citată.
Atunci când moneda germană a fost slăbită de Al Doilea Război Mondial, ţigările au fost utilizate în diverse schimburi între nemţi şi soldaţii aliaţi, se arată şi într-un raport din 1951.
