Tigarile confiscate isi pierd urma in institutiile statului. Conform Ordonantei 166/1999, produsele din tutun confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului trebuie predate cu titlu gratuit producatorilor interni de tigarete spre a fi distruse sau repuse in circulatie, acestea nemaifiind valorificate de catre stat, cum prevede legislatia in vigoare. Care este cantitatea de tigari de contrabanda pe care statul urmeaza sa o predea producatorilor interni? Directia Generala a Vamilor nu detine o statistica privind volumul confiscarilor si nici despre cantitatea totala trimisa spre valorificare Ministerului Finantelor nu are habar. Aceeasi scuza o invoca si Ministerul Finantelor, prin biroul sau de presa. „Valorificarea tigarilor intrate in proprietatea privata a statului nu este urmarita in mod distinct, ci la grupa de produse alimentare”, precizeaza Aida Vostinaru, director general adjunct la Directia de Comunicare din MF. In schimb, Garda Financiara avea in stoc pana la 3 noiembrie a.c., data intrarii in vigoare a Ordonantei nr. 166, 500 000 de pachete de tigari de diferite marci, in valoare totala de sase miliarde de lei. „Aceasta cantitate noi am predat-o directiilor generale ale finantelor publice spre valorificare, insa nu stim cat s-a valorificat”, precizeaza Marian Pasulea, comisar-sef adjunct la Garda Financiara.
Contrabanda e pe cale
de disparitie
Pana in prezent, la o luna de cand a intrat in vigoare ordonanta cu pricina, nici un producator intern nu a primit farama de tigara confiscata. „Ori nu s-a confiscat nimic, ori nu mai exista contrabanda”, precizeaza Peter Imre, director Corporate Affairs la compania producatoare de tigari Philip Morris. In schimb, directiile generale ale finantelor publice continua sa valorifice prin licitatii tigarile de contrabanda. DGFPCFS Constanta a scos la licitatie, pe data de 12 noiembrie a.c., 245 820 de pachete de tigari LM si 429 100 pachete BT, inreaga cantitate fiind adjudecata de firma SC PNP Impex SRL Mangalia. Ba, mai mult, din informatiile primite de la producatori interni, in majoritatea judetelor tarii inca se vand tigari cu timbrul Garzii Financiare, comerciantii motivand faptul ca marfa a fost cumparata inainte de 3 noiembrie, data intrarii in vigoare a Ordonantei nr. 166.
Aceasta situatie este generata chiar de Ordonanta nr. 166, al carei text prezinta o serie de omisiuni, generand disfunctionalitati in aplicarea sa. Fapt recunoscut chiar si de Garda Financiara, care are rolul de a confisca tigarile comercializate ilegal. „Noi vom prezenta Ministerului Finantelor unele imbunatatiri la acest act normativ, printre care si precizarea ca tigarile confiscate inainte de intrarea in vigoare a ordonantei vor fi valorificate tot de catre stat”, ne-a declarat Marian Pasulea, comisarul-sef adjunct al Garzii Financiare.
O ordonanta cu semne
de intrebare
O alta scapare a ordonantei este si felul cum vor fi repuse tigarile confiscate pe piata, de catre cei care au castigat licitatiile organizate de DGFPCFS. La ce preturi vor fi vandute, atata vreme cat producatorii interni de tigari sunt acum obligatii sa-si anunte din timp in presa preturile maxime de vanzare ale tigarilor. O anomalie prezinta si articolul II, punctul 1b), care prevede ca sortimentele care nu se regasesc in nomenclatorul de fabricatie al producatorilor interni sa se predea in custodie, marilor agenti economici: British American Tobacco, Philip Morris, R.J. Reynolds si Societatii Nationale Tutunul Romanesc. „Daca se confisca Assos, cui i se da? Nu este loial fata de Papastratos, care produce aceasta marca si care este tot producator intern, sa distrugem noi, celeilalti producatori, tigarile Assos”, precizeaza Peter Imre. Mai ales in situatia in care cheltuielile aferente distrugerii sunt suportate de fiecare agent economic in custodia caruia intra marfa confiscata.
Despre actualul sistem de accizare, respectiv doi euro la o mie de tigari si o acciza variabila de 25% aplicata la pretul maxim cu amanuntul, parerile producatorilor interni sunt impartite:
„De o luna vanzarile noastre au scazut, iar contrabanda creste in continuare. Ordonanta a fost facuta sa ajute Societatea Nationala Tutunul Romanesc. O data ce a fost exclusa facilitatea pentru producatorii interni, referitoare la 35% reducere la calculul accizelor pentru agentii economici care folosesc peste 50% tutun romanesc, SNTR a intrat in criza. Cei patru mari producatori interni de tigari (R.J. Reynolds, Philip Morris, British American Tobacco si SNTR) ne-am asezat la aceeasi masa si am cazut de acord ca sistemul de accizare sa fie schimbat din nou. Propunerea noastra a fost ca acciza fixa sa fie de doi euro la o mie de tigari si acciza variabila sa fie de 80% din pretul de productie. Nu a iesit asa. Sistemul actual penalizeaza tigarile scumpe si, totodata, scade si pretul celor ieftine. Numai ca, astfel, scade si baza de impozitare, implicit se imputineaza si banii la buget”, spune Peter Imre, director Corporate Affairs la Philip Morris. El mai sustine ca prin aplicarea accizei variabile la pretul maxim cu amanuntul va creste si mai mult coruptia. „Practic, nu ai nici cum sa impui si nici cum sa controlezi pretul maxim cu amanuntul”.

Schimbarile dese afecteaza producatorii
Pe de alta parte, Gilda Lazar, director External Relations la compania producatoare de tigari R.J. Reynolds, precizeaza ca sistemul de accizare ad-valorem la pretul de vanzare cu amanuntul este un sistem agreat de Uniunea Europeana. „Mai devreme sau mai tarziu ar fi trebuit sa se ajunga si in Romania la acest sistem. Pe moment, ca orice modificare, a produs unele disfunctionalitati, dar speram ca in viitor sa confere stabilitate si predictibilitate pentru planificarea afacerilor noastre. Pana in prezent, am fost afectati de schimbarile multe si dese in privinta reglementarilor referitoare la accize”. La fel si Adrian Popa, director Corporate Affairs la compania British American Tobacco: „Credem ca noul sistem pe care l-am propus MF, inca de acum doi ani, este echitabil pentru bugetul de stat, consumatori si producatori, in egala masura, mai ales in conditiile in care pune SNTR pe picior de egalitate si de competitivitate cu restul producatorilor din Romania. Aceasta este directia adoptata cu peste 20 de ani in urma, cu mare succes, de tarile din Uniunea Europeana si este normal sa urmam acelasi drum, chiar daca conditiile de aici sunt vitrege, inflatie mare si cursul valutar instabil. Stabilitatea sistemului va permite o concepere a planului de afaceri pe termen lung”.