Asa cum occidentalii isi muta investitiile spre Est in cautarea costurilor reduse de productie, companiile asiatice pornesc spre vest, investind in tehnologie. Produsele lor incep sa concureze calitatea si designul occidental. Cine va invinge in batalia dintre Vest si Est? In exclusivitate, Capital a cautat raspunsul chiar in inima noii economii asiatice. Cand ajungi in Shanghai, nu te impresioneaza nici armatele de politisti de frontiera de la aeroportul Pu Dong si nici s
Asa cum occidentalii isi muta investitiile spre Est in cautarea costurilor reduse de productie, companiile asiatice pornesc spre vest, investind in tehnologie. Produsele lor incep sa concureze calitatea si designul occidental. Cine va invinge in batalia dintre Vest si Est? In exclusivitate, Capital a cautat raspunsul chiar in inima noii economii asiatice.
Cand ajungi in Shanghai, nu te impresioneaza nici armatele de politisti de frontiera de la aeroportul Pu Dong si nici soldatii inarmati de la iesire, care iti amintesc, prin severitatea incremenita, ca ai ajuns in cea mai de temut putere comunista a lumii. Ci orasul propriu-zis, inima economico-financiara a Chinei. Shanghaiul e ca un imens cartier Ferentari, cu sosele suspendate, in mijlocul caruia au rasarit sedii de banci si hoteluri de lux. Saracia si mizeria ies in bulevardele largi din blocurile la ale caror ferestre si in ale caror curti interioare oamenii isi usuca hainele la putinele raze de soare pe care le mai lasa sa patrunda umbrele imense ale zgarie-norilor de beton si sticla din jur.
Cei de jos, din strada, lucreaza pentru cei de sus, din birourile multinationalelor care au navalit in orasul-simbol al economiei cu cea mai rapida crestere din istorie, peste zece procente anual. si unii si altii repeta ceea ce au facut japonezii, acum douazeci de ani, si coreenii, cu zece ani in urma. Al treilea val al invaziei economice asiatice loveste deja pietele vestice. Dar de data aceasta nu cu textilele ieftine, “Chiristi Andior” sau “Hugo Boos”, cu pantofii sport “Mike” sau electronicele “Panasoanic”, produse care troneaza in vitrinele magazinelor din centrul Shanghaiului, imitand stangaci marci celebre. De cand Lenovo a cumparat divizia de computere a IBM sau taiwanezii de la BenQ au achizitionat productia de telefoane mobile a germanilor de la Siemens, lucrurile iau o turnura serioasa.
Companiile taiwaneze, cei mai puternici investitori straini din China, au “prins” primii miscarea. Asus, Acer, Foxconn sau BenQ au fost primii care au deschis fabrici in zona industriala a Shanghaiului. Acolo, sute de mii de muncitori, fete cu varste intre 17 si 21 de ani – “femeile sunt mult mai migaloase si mai atente decat barbatii”, explica un director de fabrica – asambleaza produsele electronice si computerele care impanzesc pietele vestice. Lucreaza cate zece ore pe zi, in doua schimburi, pentru salarii cuprinse intre 1.000 si 2.000 de yuani pe luna, echivalentul a circa 100-200 de euro. Nimic ilegal, in China se munceste chiar de la 16 ani. Cum sa te bati cu o asemenea eficienta in productie, chiar daca te numesti Philips, HP sau Dell? Multe dintre produsele companiilor occidentale sunt fabricate in intregime in fabricile din China, chiar daca nu e tocmai placut pentru numele mari sa admita acest lucru. 60% din computerele din intreaga lume sunt produse intre Shanghai si Suzhou, un oras industrial din aceeasi regiune. Asa ca de ce sa nu produci si pentru tine, sub nume propriu?
Dar sa produci ieftin nu inseamna automat sa si vinzi pe piete pretentioase privind calitatea si designul cum sunt Europa sau America. Nici sa cumperi tehnologie avansata de la IBM sau Siemens nu pare suficient. Totusi, ambitiile sunt mari. “Cei de la Siemens au gresit inundand piata cu telefoane ieftine, chiar daca acestea erau bune calitativ. Ne vom concentra pe productia de telefoane pentru clienti high-end, care incorporeaza tehnologii de varf”, spune Jerry Wang, vicepresedinte executiv al BenQ Group, in-tr-un interviu-teleconferinta purtat intre sediul central din Taipei si reprezentanta din Hong Kong, in exclusivitate pentru Capital.
Dar cum reusesc chinezii si taiwanezii sa fabrice produse care puncteaza la capitolele design, calitate si tehnologie? Peste o treime din veniturile de cinci miliarde de dolari realizate de BenQ in 2005 vin din Europa, iar Europa Centrala si de Est va juca un rol important in dublarea veniturilor obtinute din aceasta zona, spun oficialii companiei, care a castigat in ultimul an peste 40 de premii internationale pentru design.
Cheia sta in integrarea culturii occidentale in materie de design si tehnologii avansate cu felul asiatic de a face afaceri, totul pe o infrastructura de productie cum nu se poate mai eficienta.
Cand Estul intalneste Vestul
Dupa ce a terminat studiile superioare in Olanda, Siu Yuen, fiica unor emigranti chinezi la a treia generatie, a studiat doi ani limba chineza in Beijing. A aplicat in Eindhoven, orasul ei natal, la o firma de recrutare de personal. In scurt timp, a fost sunata de cei de la BenQ si a primit postul de director de marketing si comunicare pe Europa. “Invat de la ei si in aceeasi masura invata si ei de la mine despre cultura si obiceiurile europene”, spune ea pentru Capital. Modelul organizational adoptat de taiwanezi e curajos si simplu. “Incurajam oamenii sa faca greseli, din greseli se invata. Dar nu e admisibil sa gresesti de doua ori la fel”, explica K.Y. Lee, presedintele BenQ Group, filosofia de management a companiei. “Investitiile noastre din Asia sunt in mod evident mai eficiente din punctul de vedere al costurilor decat cele din Europa si mai ales din Germania. Prin urmare, suntem foarte competitivi. Totusi, investim in egala masura in ambele directii, pentru a asigura o combinatie potrivita intre tehnologia de varf si eficienta asiatica”, adauga Lee. Compania a preluat in vara anului trecut divizia de telefoane mobile a Siemens pentru 350 de milioane de euro. Aceasta decizie producea concernului german pierderi de circa un milion de euro pe zi. Taiwanezii mai produc software in Polonia si asambleaza produse electronice si in Cehia. In ciuda informatiilor din presa autohtona, potrivit carora grupul va derula o investitie asemanatoare si in Romania, acest lucru pare improbabil. “Nu avem pentru moment nici un proiect concret pentru Romania”, spune presedintele BenQ.
Valul boom-ului economic, pornit catre est din Japonia anilor ‘70, a trecut prin Coreea si a ajuns acum in China. Analistii economici spun ca se pregateste de atac India. Probabil Estul si Vestul se vor intalni undeva la mijloc, in Rusia. Sau, peste 20 de ani, un articol asemanator ar putea incepe de pe aeroportul unui oras african.
Incurajam oamenii sa faca greseli; din greseli se invata. Dar nu e admisibil sa gresesti de doua ori la fel.
K.Y. Lee,
presedinte BenQ Group
5 miliarde dolari
La atat s-a ridicat cifra de afaceri a grupului taiwanez BenQ in 2005. O treime din acesti bani au venit din Europa, zona in care compania asteapta o dublare a veniturilor in acest an