Primarul Nicolae Robu a explicat că proiectul putea avansa dacă ''fosta guvernare ar fi promovat proiectul spre finanţare din fonduri europene dedicate proiectelor de mare impact, potrivit planului şefului Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker''.

''Planul Juncker a venit cu o abordare nouă, că ar trebui ca o parte din fonduri să fie dedicate unor proiecte de foarte mare impact. În acest context, ar fi trebuit ca toate ţările să vină cu proiecte înţelegând logica Planului Juncker, cea a promovării unor proiecte de foarte mare impact. (…). Noi am finanţat Studiul de prefezabilitate, pentru că atât putem noi să facem, care arată că ar fi raţională o astfel de intervenţie, de ducere a liniilor de cale ferată în subteran. (…). Studiul a primit aviz favorabil. Urmează Studiul de fezabilitate care costă mult mai mult. Primăria nu are dreptul să facă Studiu de fezabilitate'', a declarat marţi presei primarul Nicolae Robu.

Potrivit edilului, proiectul va fi repus în discuţie după alegerile parlamentare.

El a mai remarcat că tot pe sursa de finanţare prevăzută de planul Juncker puteau fi avansate de fostul guvern social-democrat şi alte proiecte vitale pentru Timişoara, cum sunt realizarea întregii centuri ocolitoare a municipiului, construirea unui spital regional de care zona duce lipsă, a unui Institut Regional de Oncologie sau realizarea centrelor intermodale.

''România (…) cu Victor Ponta premier nu a fost în stare să depună nici măcar un proiect eligibil pe fondurile acestui plan Juncker. Suma totală destinată unor astfel de proiecte, la nivelul Uniunii Europene, a fost de 315 miliarde de euro, din surse publice şi private. România a depus 200 de proiecte, dar niciunul nu a fost eligibil'', a punctat primarul.

Robu a subliniat că în urmă cu trei ani a discutat despre proiectul ''Metroul'' şi cu comisarul european Corina Creţu, la Bruxelles, care i-a precizat că ''un asemenea proiect ar fi eligibil pe planul Juncker, dar nu s-a întâmplat nimic''.

''Noi realizăm acum lărgirile de sub pasaje care vor fi foarte binevenite, din 2017 Timişoara urmând să beneficieze de ele. Sunt investiţii mici, de circa 100 de milioane de euro în total, în comparaţie cu ceea ce ar însemna ducerea liniilor de cale ferată în subteran care costă mult mai mult'', a mai adăugat Nicolae Robu.

În opinia edilului, proiectul ''Metroul'' ar putea demara ''în cel mai fericit caz prin anul 2020, iar realizarea lui va dura câţiva ani''. AGERPRES