Multă lume s-a bucurat în momentul în care s-a anunțat că România va avea, după 15 ani, un guvern tehnocrat. Părerea generală era că, dacă la conducere vin specialiști recunoscuți în domeniile lor, lucrurile vor merge mult mai bine. Nimeni însă nu a luat în calcul realitatea: numirea miniștrilor și secretarilor de stat se realizează tot prin consens politic. Cu alte cuvinte, pentru a obține sprijin, premierul Cioloș a trebuit să jongleze printre diverse interese: ca să-și numească miniștrii competenți pe care și-i dorea, a primit în Cabinet oameni sugerați sau chiar impuși de partidele politice. Probabil, speranța lui era ca această mișcare să-i asigure susținerea implementării unor reforme. Ei bine, cele șase luni care au trecut de la numire au demonstrat că, deocamdată, nu a a reușit decât să-și negocieze supraviețuirea. Cu toate acestea, Guvernul Cioloș primește, la multe capitole, note de trecere din partea mediului de business. Acesta pare a fi mult mai transparent în decizii și mai atent la nevoile oamenilor de afaceri, reușind să pună în aplicare măsuri fiscale mult așteptate. Marele eșec este lipsa reformelor în administrație, sănătate și educație. În plus, proiectele de infrastructură par a bate pasul pe loc, iar blocajul fondurilor europene a devenit deja tradiție în România. 

Filosofia reformei

România are nevoie de reforme structurale în toate domeniile. Deși au trecut 26 de ani de la Revoluție, multe lucruri au rămas parcă încremenite în timp. Administrația, atât centrală cât și locală, a păstrat aceleași proceduri absurde din vremea comunismului, iar mentalitatea multor slujbași ai statului pare a fi cea de acum două-trei secole. În plus, numărul celor care sunt angajați la stat crește văzând cu ochii, aparatul birocratic ajungând deja la o obezitate morbidă. “În orice instituție a statului în care intri, ai șapte ghișee și depui cinci cereri. Știu cazul unei primării care acum 10 ani avea 32 de angajați și acum are peste 200. Același lucru se întâmplă peste tot: nepotismul este la putere. De aici trebuie să înceapă să fie acordată o mai mare atenție banului public“, susține Ștefan Poienaru, unul dintre cei mai mari fermieri din România.

Sănătatea e în colaps. Oamenii mor cu zile în spitale, șefii din sistemul medical sunt maeștri ai șpăgii și ai paraîndărătului, iar medicii sunt anchetați pentru beneficii pe care n-ar fi trebuit să le primească. Bineînțeles, cei care nu au plecat deja din țară.

Educația și-a păstrat aceleași obiceiuri necurate. Puțini profesori au chemare pentru această meserie, materiile sunt multe și fără rost, iar programa este extrem de încărcată. Toate aceste realități triste afectează grav economia: bugetul de stat este făcut ciur, iar pe mediul de afaceri sunt puse presiuni greu de imaginat. Mai mult, perspectivele nu sunt deloc bune. „Lipsa educației este baza întregului dezastru. Oamenii lipsiți de norme minime de educație sunt ușor influențabili și devin masă de manevră“, explică Bibiana Stanciulov, director general al Sonimpex, firma care produce magiunul de Topoloveni. Toate aceste lucruri ar fi trebuit luate în calcul de Guvernul Cioloș, iar proiectele de reformă ar fi trebuit deja puse măcar în discuție publică. De ce nu s-a întâmplat până acum? „Ne aflăm în situația în care nerealizările Guvernului reprezintă un succes al partidelor politice, aflate deja în campanie, situație care creează un impact negativ asupra dezvoltării mediului de afaceri din România“, oferă Andrei Cârnu, director executiv AOAR, o imagine asupra situației delicate în care se află premierul Cioloș. Totuși, nu doar interesele partidelor politice sunt considerate de mediul de afaceri drept o piedică în calea unei guvernări eficiente. „Reformele se fac cu mare greutate, ca toate lucrurile care contează. Nu cred că aparatul de stat este prea bucuros când vine vorba de schimbări“, punctează Daciana Siderache, directorul general al producătorului de apă Calipso. Astfel, impresia pe care o are mediul de afaceri este că guvernul tehnocrat a rămas corigent la capitolul reforme nu pentru că nu s-a străduit, ci pentru că nu a putut. Sau, mai bine spus, nu a fost lăsat.

Ce mai poate face Guvernul Cioloș

Din mandatul Guvernului Cioloș a rămas mai puțin de jumătate, iar perioada următoare va fi plină de vacanțe, evenimente electorale și presiuni din partea sindicatelor. „Avem alegerile locale, așa că activitatea guvernamentală este și ea la cote scăzute până după 5 iunie, apoi se intră în vacanța de vară, după care în octombrie intrăm iarăși în campanie electorală, când activitatea guvernului va fi redusă. Din 6 luni, au mai rămas fizic vreo 3, nu e deloc greu să treacă fără să se întample mare lucru în Guvern“, explică antreprenorul Marius Ghenea de ce nu crede că Executivul are cum să mai obțină realizări notabile. Că nu prea este timp de reforme structurale susține și Bogdan Roșu, director executiv Next Capital. Totuși, el consideră că performanțe bune ale Guvernului ar putea creea premisele unor viitoare succese. „În lunile rămase din mandat, este utopic să te aștepți ca orice Guvern să demareze reforme din domenii esențiale, darămite să le și finalizeze. Cred că prioritatea ar fi pe partea de mentenanță a proiectelor și îndeplinire a țintelor și a indicatorilor economici la nivel macro“, a declarat Bogdan Roșu. Andrei Cârnu este mai optimist și crede că mai este timp ca Guvernul să rezolve câteva dintre problemele ale economiei. „Blocajul privind absorbția fondurilor europene, dezvoltarea proiectelor din agricultură (cadastru, fond mutual pentru riscuri, irigații, cercetare în agricultură) și implementarea Master Planului General de Transport sunt câteva domenii în care este nevoie de implicarea directă a premierului“, a declarat directorul executiv al AOAR. Printre soluțiile punctuale care ar putea fi luate, cele din domeniul administrației ar trebui să fie cele mai urgente, cred mai mulți oameni de afaceri. „Guvernul trebuie să aducă oameni competenţi în instituţii, poate asta înseamnă să le depolitizeze. Este important să avem funcţionari angajaţi pe criterii de competenţă“, propune Daciana Siderache. De asemenea, în mediul de business este din ce în ce mai prezentă ideea că benefică pentru stat ar fi o nouă abordare a modului în care se face justiție. “Dacă se doresc bani la bugetul de stat, să se înceapă urgent confiscarea tuturor averilor sau a veniturilor ilicite și să se prefere închisorii această pedeapsă“, spune Bibiana Stanciulov.

Prezent la Gala premiilor Capital pentru „Excelență în Afaceri“, premierul Cioloș a făcut câteva promisiuni mediului de afaceri. El a spus că vor fi demarate o serie de reforme așteptate, iar un prim pas va fi va prezentarea în fața opiniei publice a viziunii Guvernului în ceea ce privește proiectul de dezvoltare economică. „Avem câteva proiecte în curs care vin şi în urma consultărilor cu dumneavoastră – mă gândesc şi la viziunea de dezvoltare economică, pe care vrem s-o punem pe masa reprezentanţilor societăţii în următoarele săptămâni, viziune în care să putem integra atât măsurile de stimulare a mediului economic, cât şi măsurile de reformă a acestor sectoare“, a declarat șeful Executivului. Până în prezent, singurul demers care se apropie de ideea de reformă este înființarea Comisiei de tăiat hârtii. Din păcate, și aici rezultatele se lasă așteptate. 

Guvernul trebuie să aducă oameni competenţi în instituţii, poate asta înseamnă să le depolitizeze. Este important să avem funcţionari angajaţi pe criterii de competenţă. Daciana Siderache, directorul general al producătorului de apă Calipso

Lipsa educației este baza întregului dezastru. Oamenii lipsiți de norme minime de educație sunt ușor influențabili și devin masă de manevră. Bibiana Stanciulov, director general al Sonimpex, firma care produce magiunul de Topoloveni

Guvernul Cioloș primește, la multe capitole, note de trecere din partea mediului de business. Acesta pare a fi mult mai transparent în decizii și mai atent la nevoile oamenilor de afaceri, reușind să pună în aplicare măsuri fiscale mult așteptate.