„Mi-a plăcut foarte mult și de aceea am ales această direcție.“ Și, după ce a analizat piața locală, „am observat că acest domeniu este foarte puțin atins și am considerat că este momentul oportun să-mi încerc norocul“.
A înființat deci o creșă particulară destinată copiilor cu vârste cuprinse între șase luni și patru ani. Cum nu mai condusese până atunci nicio afacere, a apelat la programul guvernamental și totul a mers ca uns: „birocrația nu mi s-a părut excesivă, dar am avut noroc să și comunic foarte bine cu cei de la IMM-uri“. A obținut suma maximă disponibilă, de 10.000 de euro, pe lângă care, pentru a putea pune afacerea pe picioare, a mai fost nevoie de încă 20.000 de euro. „Norocul meu a fost că am avut sprijinul financiar al familiei, astfel încât contribuția mea în valoarea proiectului a fost suportată din resurse proprii. În caz contrar, probabil că nu reușeam să accesez partea de cofinanțare prin bancă, întrucât acest sistem este într-adevăr nepus la punct.“
În actualele condiții, tânăra antreprenoare crede că își va amortiza investiția în doi, maximum trei ani. „Nu este o afacere din care să te îmbogățești, câștigul material nu este substanțal, dar compensează câștigul afectiv al nostru și al celor pe care îi supraveghem.“
Creșa Cezarei are deja un site bine pus la punct (o raritate în rândul companiilor debutante pe care le-am analizat), un set variat de oferte, iar activitatea pare a merge din bine în mai bine – de altfel, de fiecare dată când am discutat cu ea abia am reușit să ne înțelegem, vocea proprietarei fiind mult acoperită ca volum de cele ale micuților clienți.
