Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România a solicitat stabilirea vârstei minime de 18 ani pentru obținerea permisului de conducere pentru categoriile C și CE prin modificarea legislației naționale relevante. Oficialii UNTRR atrag atenţia Guvernului că trebuie luate măsuri urgente privind criza șoferilor profesioniști din România, clarificarea situaţiei impozitării diurnei, realizarea de spații de parcare păzite şi extinderea infrastructurii la punctul de trecere a frontierei Siret-Porubne. „Criza șoferilor profesioniști trebuie privită ca fiind o prioritate națională și trebuie alocate fonduri europene pentru creșterea angajării în sectorul transporturilor rutiere din România, inclusiv prin programe de formare vocațională ca șoferi profesioniști a tinerilor din mediul rural. Este necesar înființarea unei rețele naționale de școli vocaționale specializate în furnizarea educației profesionale și competențelor tehnice de care tinerii au nevoie pentru a fi angajați ca șoferi profesioniști. Trebuie asigurat cadrul legal pentru organizarea și finanțarea unor programe europene de formare vocațională ca șoferi profesioniști pentru tineri de la vârsta de 18 ani”, potrivit UNTRR.
Legea amnistiei creează neclarități și incertitudine pe piața transporturilor rutiere
Oficialii Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România cer clarificarea faptului că diurna este neimpozabilă în limtele stabilite prin legislația în vigoare, „astăzi în urma amnistiei nu se înțelege nimic”! “Diurna șoferilor profesioniști din România este reglementată prin Codul Muncii și HG 1860/2006 pentru diurnele interne și HG 518/1995 pentru diurnele externe. De asemenea, Codul Fiscal arată că nu se cuprind în baza lunară a contribuțiilor sociale obligatorii, indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariați, pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituțiile publice, precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare. Sumele care depășesc aceste plafoane sunt tratate ca venit salarial, ceea ce se și întâmplă în prezent. Prin legea amnistiei fiscale de anul trecut – Legea nr. 209/2015 se ignoră toate aceste legi existente, iar companiile de transport rutier nu înțeleg de ce s-a acordat amnistie pentru aplicarea unor legi existente. Legea amnistiei creează neclarități și incertitudine pe piața transporturilor rutiere, pentru că nu se cunoaște care va fi cadrul legal aplicabil în cazul diurnelor plătite șoferilor profesioniști după publicarea acestei legi, existând pericolul unei posibile interpretări că după această amnistiere, transportatorii rutieri vor datora impozit pe sumele plătite cu titlu de diurnă”, conform UNTRR.
În acest context, UNTRR a solicitat autorităților române să clarifice faptul că diurna – indemnizația de delegare acordată șoferilor profesioniști este neimpozabilă, în limitele stabilite prin legislația în vigoare, certificând astfel validitatea legislației în domeniu și eliminând orice interpretări abuzive.
Dezvoltarea și modenizarea infrastructurii rutiere-prioritate naționale
UNTRR susține necesitatea accelerării ritmului de construire de autostrăzi in Romania, aceasta fiind o prioritate atât pentru sectorul transporturilor cat si pentru întreaga economie națională. „Considerăm că autostrăzile trebuie construite în ordinea descrescătoare a costului de oportunitate, având în vedere rolul autostrăzilor de răspândire a dezvoltării de-a lungul regiunilor străbătute prin crearea de locuri de muncă în localitățile străbătute, crearea unui mediu favorabil investițiilor şi dezvoltării centrelor de producție şi logistică. Este evident că, înainte de orice alt punct din ţară trebuie conectat Bucureștiul ca principal centru economic (tot ca prioritate în costul de oportunitate) cu rețeaua de autostrăzi din UE – Ungaria (Nagylak) prin Coridorul pan -european nr. IV”, consideră oficialii UNTRR.
De asemenea, UNTRR solicită realizarea de spații de parcare păzite cel puțin de-a lungul coridoarelor principale TEN-T.
Extinderea infrastructurii la punctul de trecere a frontierei Siret-Porubne
Punctul de frontieră Siret-Porubne a fost construit în urmă 40 de ani și modernizat în 2004, însă are o singură bandă pe sens și este subdimensionat pentru traficul auto comercial din prezent, care este de peste 10 ori mai mare decât cel pentru care a fost proiectat. UNTRR a atras atenţia autorităților române să realizeze demersurile necesare în vederea extinderii infrastructurii la minimum 2 benzi de control pentru fiecare sens de circulație. „Deși Direcția Generală a Vămilor a întreprins eforturi atât în privința alocării resurselor umane, cât și modernizării sistemelor informatice, precum și colaborarea cu Poliția de Frontieră pentru a face posibilă trecerea a circa 140 vehicule în 24 ore, tragem un semnal de alarmă asupra imposibilității tehnice și umane de creștere a capacității de procesare a autovehiculelor de transport marfă în acest birou vamal de frontieră în situația în care traficul poate continua să înregistreze creșteri anuale de până la 30%”, susţin oficialii UNTRR.
