Mai mult de trei sferturi dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani vor să plece peste hotare pentru a-şi mări veniturile, pentru diverse achiziţii de bunuri sau chiar pentru a investi într-o afacere, potrivit concluziilor unui sondaj.
Dintre respondenţi, 73% au un nivel mediu al aşteptărilor salariale cuprins între 1.000 şi 2.000 de euro pentru munca prestată în afara ţării.
O dificultate în găsirea unui loc de muncă în străinătate, semnalată de 11% dintre respondenţi este discriminarea şi oferta salarială mică sau plafonarea profesională. Alte obstacole menţionate au fost: numărul redus al locurilor de muncă, experienţa profesională redusă, dar şi faptul că, din punct de vedere financiar, tinerii nu-şi permit să identifice la faţa locului posturile vacante.
Comparând oferta din România cu cea din străinătate, 32% dintre respondenţi au indicat ‘salarii prea mici’ pe piaţa locală a muncii, dar 8% au susţinut că salariile prea mici sunt în cazul locurilor de muncă din străinătate.
În timp ce 16% dintre respondenţi nu aleg un loc de muncă în România din cauza plafonării profesionale, 6% au menţionat plafonarea profesională pentru locurile de muncă din străinătate.
Dintre cei care ar reuşi să-şi pună nişte bani deoparte în urma muncii în străinătate, 59% s-ar întoarce în ţară, iar 41% s-ar stabili peste hotare. Jumătate dintre tineri ar opta pentru achiziţia unui bun (casă sau maşină), dar tot jumătate ar investi într-o afacere. Cei care s-ar întoarce în ţară şi ar investi într-o afacere banii acumulaţi sunt cu 11% mai mulţi decât cei care doresc achiziţia unei locuinţe sau a unei maşini.
Rezultatele studiului relevă şi faptul că un număr dublu de tineri se aşteaptă ca afacerea pe care ar lansa-o cu banii câştigaţi să aibă succes mai degrabă în România, decât în străinătate.
În perioada 1-10 iulie 2013, compania de recrutare SmartDreamers a realizat un sondaj pe un eşantion format din 1.500 de tineri (500 cu vârste cuprinse între 18 şi 24 ani), o mie dintre aceştia încadrându-se în intervalul 24-30 de ani. S-a urmărit identificarea obstacolelor şi aşteptărilor pe care le au tinerii privind piaţa muncii din România şi din străinătate.