Care sunt motivele reale pentru care un tânăr din România alege să plece la studii în Occident şi care ar trebui să fie poziţia unui angajator român în faţa unui CV care cuprinde şi studii în străinătate? Mihai Timofte, Programs Coordinator la International Education Center, o organizaţie neguvernamentală înfiinţată în scopul promovării mobilităţii educaţionale pentru elevi şi studenţi, oferă răspunsuri tranşante întrebărilor CAPITAL Online.
Capital: Sunt tinerii români interesaţi de studiile în străinătate? Daca da, care credeţi că ar fi motivul?
Mihai Timofte: Din sondajele pe care le derulăm, principalul motiv pentru care studenţii români aleg să plece la studii în străinătate este speranţa că prin intermediul studiilor, ei vor reusi să “evadeze din sistemul educaţional românesc”.
Un alt motiv important pentru care studenţii români aleg să studieze în străinătate este legat de costurile şcolarizarii: în timp ce în România un numar foarte mic de studenşi sunt admişi la “locuri fără taxă”, în ţări ca Danemarca, Suedia sau Scoţia studenţii români pot studia fără a plăti taxe de şcolarizare. În situaţia în care îşi găsesc un job part-time, studenţii se pot autosusţine când studiază în aceste ţări.
Capital: Există posibilitatea ca un român să fie interesat să plece la studii în străinătate datorită oportunităţii de a se stabili acolo?
M.T.: Da, acesta este principalul motiv pentru care “studenţii nostri” aleg să studieze în străinătate. Studenţii încep să înţeleagă că o diplomă obţinută într-o ţară din vechea Europă poate fi mai valoroasă pe piaţa muncii comunitare decât o diplomă obţinută în România.
Capital: Spre ce anume se îndreaptă românii mai mult? Spre ce domenii şi spre ce zone geografice? Sunt mai interesaţi de universităţile americane pentru prestigiul acestora sau spre cele europene pentru că sunt mai aproape? Sau poate spre Asia, un teren mai puţin “explorat” până acum?
M.T.: Cei mai multi români aplică pe specializări de business, dar sunt şi studenţii care doresc să urmeze facultăţi umaniste sau de inginerie. Până în 2007, cei mai mulţi dintre studenţi aplicau la universităţi din Statele Unite, dar după intrarea României în Uniunea Europeană, de cand costurile şcolarizării în aceste ţări pentru studenţii români s-au redus substanţial, peste 90% din studenţii noştri aleg să studieze în universităţi europene. Asia rămâne un tărâm deocamdată neexplorat, insă dinamica economică şi dimensiunea continentului vor atrage cu siguranţă şi studenti români în anii ce vin.
Nu toţi cei care se intorc în România obţin joburi pe masură
Capital : România se confuntă cu o realitate şi anume aceea că angajatorul se uită mai puţin la studii şi mai mult la experienţa profesională. În aceste condiţii, care credeţi că sunt avantajele la angajare ale unui tânăr care se întoace de la studii?
M.T.: Angajatorii vizionari înţeleg că un student ce a ales să studieze în străinătate are o atitudine antreprenorială dezvoltată şi că experienţa mediului internaţional poate fi un plus important pe care un astfel de angajat îl aduce în organizaţie.
Angajatorii apreciază şi faptul că absolvenţii unei universităţi din străinătate au studiat ani buni într-o altă limbă decât limba maternă (de cele mai multe ori engleza), dar şi că prin programele de imersie (internshipuri, proiecte, joburi part-time) ei au fost în contact nemijlocit cu realitatea economică din ţările în care au studiat.
Capital: Studiile din străinatate oferă, oarecum, o garanţie a unui salariu mai bun? Când se întoarce în România după 2 sau 3 ani de studii, absolventul poate veni cu încrederea că va putea obţine un job pe masură?
M.T.: Foarte mulţi din studenţii care studiază în străinătate se integrează mai uşor pe piaţa globală a muncii şi aleg să urmeze cariere în afara ţării. Numărul studenţilor care se întorc în România după parcurgerea unui program complet de licenţă la o universitate din străinatate este marginal. Nu toţi cei care se întorc în România obţin joburi pe măsură.
Capital: În oferta pe care o aveţi există şi posibilitatea parcurgerii în afara ţării a unui an şcolar din cadrul liceului. Sunt interesaţi “cei mici” de un astfel de program?
M.T.: Din 2002, de cand a fost lansat acest program al nostru, peste 350 de elevi de liceu au studiat un an scolar în Austria, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Japonia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Statele Unite sau Suedia.
Capital: Recunoaşte statul român acest an de şcolarizare?
M.T.: Da.
Capital: Am vazut că aveţi parteneriate cu universităţi din Europa de Nord, dar şi din Statele Unite şi Asia. Care este cea mai bună universitate pe care o aveţi în portofoliu?
M.T.: Cea mai bună universitate din portofoliul International Education Center este Leiden, locul 20 în Europa, dar avem studenţi care sunt la Utrecht (locul 7 în Europa) sau Chicago University (locul 9 mondial).
Capital: O opinie de final… Când credeţi că va ajunge învăţământul românesc la nivelul celui din străinătate, dacă va ajunge?
M.T.: Avem probleme uriaşe de înţelegere a dinamicii acestei industrii. Tendinţele demografice din vest coroborate cu supracapacitatea actuală a universităţilor europene vor conduce în cel mai scurt timp la o concurenţă acerbă a acestora pe cei mai buni studenţi din orice ţară a lumii.
În ţările europene studiază mii de studenţi români care, cel mai probabil, vor lucra si vor plati taxe într-o altă ţară decât România. Ce face România? Este printre foarte puţinele ţări din lume în care acceptul unui student străin la o universitate este dat de către Minister. Şi asta după ce studentul străin depune personal solicitarea la Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Pentru a înţelege ridicolul deciziei, guvernanţii ar trebui să-şi imagineze cum ar fi ca zecilor de mii de studenţi străini care doresc să aplice la universităţi de pe Coasta de Vest a Statelor Unite să li se ceară să-şi depună aplicaţiile în persoană în birourile Departamentului de Educaţie din Washington DC.
Fără a împărtăşi valorile demonstrate ale internaţionalizării reale, universităţile româneşti nu vor ajunge să concureze real universităţile străine.
Centrul de Educaţie Internaţională (International Education Center – IEC) este o organizaţie neguvernamentală înfiinţată în scopul promovării mobilităţii educaţionale pentru elevi şi studenti. IEC derulează programe educaţionale de vacanţă, cursuri academice sau de limbi străine de vacanţă, şcoli private cu internat, precum şi programe de plasament universitar, prin care elevii şi studenţii sunt consiliaţi în realizarea aplicaţiilor la universităţi din străinătate, atât pentru programe de licenţă, cât şi pentru programe de Master.
