Numărul managerilor cu experienţă nu reuşeşte să ţină pasul cu expansiunea rapidă a sectorului corporatist din Romånia. O situaţie de pe urma căreia cåştigă tinerii, care ajung în poziţii de top management la o vârstă mult mai mică decât omologii lor din străinătate.
Cånd a venit la Bucureşti, în anul 1993, pentru a urma cursurile Facultăţii de Studii Economice în Limbi Străine de la ASE, braşoveanul Bogdan Georgescu a descoperit repede că banii pe care îi trimiteau părinţii săi nu erau suficienţi pentru viaţa din Capitală. Aşa că, avånd un spirit foarte practic, a căutat diferite joburi pentru a-şi suplimenta venitul. „Am început ca zugrav şi am continuat ca şofer. La 19 ani, cåt aveam atunci, vroiam să fac ceva, să cåştig nişte bani, în primul rånd“, îşi aminteşte Bogdan Georgescu. În anul III de facultate, însă, a aflat de la o prietenă că firma Colliers, care intrase atunci pe piaţa romånească şi care oferă servicii de consultanţă în domeniul imobiliar, căuta un agent pentru piaţa de birouri. S-a prezentat la interviu şi a fost angajat. Din acel moment, cariera sa a cunoscut o evoluţie fulminantă. După numai trei ani în cadrul companiei, a preluat conducerea afacerii din Romånia. „Aveam 24 de ani cånd am fost promovat. Cred că, în primul rånd, a fost o situaţie de conjunctură. Atunci, în 1999, schimbarea de management s-a făcut destul de repede şi acţionarii nu aveau pe cineva pregătit şi disponibil să preia locul din Bucureşti. Cred că, la început, am fost o soluţie «provizorie», dar pentru că lucrurile au început să meargă mai bine, am fost lăsat să continui“, explică Bogdan Georgescu, managing partner la Colliers. „Cred că în ţările cu economii dezvoltate şi aşezate este mai greu să sari etape în carieră. În Romånia, deoarece găsim cu greu oameni bine pregătiţi, avem mulţi tineri sub 30 de ani în poziţii de manageri“, adaugă el.
Estul Europei, trambulină pentru directori generali
Un studiu realizat de către Monika Hamori, profesor universitar la Instituto de Empresa din Spania, împreună cu profesorul Peter Cappelli de la şcoala de afaceri Wharton, realizat în råndul a 1.000 de CEO ai celor mai mari companii americane şi europene, arată că directorii generali din Europa sunt mai tineri. În timp ce vårsta medie a unui CEO din Europa este de 54 de ani, cea a unuia din SUA este de 56,2 ani. În acelaşi timp, Europa are un procentaj mai mare de directori generali cu vårsta sub 45 de ani. O explicaţie a acestei situaţii constă în faptul că managerii din ţările din est, cum ar fi Rusia, ajung în top la o vårstă mai mică, media fiind de aproximativ 49 de ani. Deşi Romånia nu a fost inclusă în studiu, evoluţia carierei tinerilor din ţara noastră se aseamănă mai mult cu cea a managerilor din Rusia decåt cu cea a executivilor din state cum ar fi Gemania, Anglia sau Statele Unite.
„În Romånia, ca şi în ţările din Europa Centrală şi de Est, cred că este normal să vedem tineri în poziţii de top management. Nu putem spune acelaşi lucru despre ţările din Europa de Vest, unde este evident că, pentru a ajunge numai director de departament, îţi trebuie vreo 20 de ani de experienţă, şi asta dacă dovedeşti că eşti un lider foarte bun“, spune Cornelia Coman, care la vårsta de 33 de ani a fost promovată în funcţia de CEO al ING Asigurări de Viaţă Romånia, funcţie pe care urmează să o preia începånd cu 1 octombrie anul acesta.
Cornelia Coman mărturiseşte că a avut şansa să se dezvolte în acelaşi timp cu industria de asigurări de viaţă din Romånia, iar faptul că în ţara noastră nu existau oameni cu experienţă în acest domeniu şi nici facultăţi care să pregătească specialişti i-a ajutat pe tineri să urce mult mai repede în ierarhiile companiilor. „Am fost prima generaţie de absolvenţi de Economie matematică, o secţie nouă din cadrul Facultăţii de Cibernetică, secţie care pune bazele matematicii aplicate în economie, în special în zona asigurărilor şi în sectorul financiar. Din momentul în care am ales această specializare, mi-am dorit să devin actuar“, mărturiseşte Cornelia Coman.
În 1998, cånd a absolvit facultatea, lucra deja de cåţiva ani în departamentul financiar al unei firme de asigurări, care, între timp, a ieşit de pe piaţa romånească şi care nu avea un departament de actuariat. Imposibilitatea de a aplica în compania respectivă cunoştinţele de matematică economică studiate la facultate a determinat-o să trimită CV-ul la firma ING, care intrase recent în sectorul asigurărilor de viaţă din Romånia şi care era printre puţinele în care puteai să îţi dezvolţi o carieră de actuar. „Exact în vara respectivă, în timpul licenţei, m-au chemat la interviu la ING şi imediat după absolvirea facultăţii am avut o săptămånă de pauză, după care am început serviciul“, îşi aminteşte noul CEO al ING Asigurări de Viaţă.
Din acel moment, ascensiunea sa în ierarhia companiei a fost foarte rapidă. După numai trei ani de la angajare, în 2001, a fost promovată în funcţia de manager al departamentului de actuariat, iar un an mai tårziu a preluat şi conducerea departamentului de investiţii. În 2006, la numai 31 de ani, a devenit director general adjunct, iar acea promovare a fost un pas important în carieră, pentru că a preluat responsabilităţi din zona comercială a companiei. „Un director general trebuie să fie foarte mult orientat pe vånzări şi marketing, iar mie mi-a plăcut foarte mult partea aceasta şi am avut rezultate foarte bune. A fost un argument foarte puternic ca ulterior să fiu promovată în funcţia de director general“, spune Cornelia Coman, care pånă la 1 octombrie va deţine funcţia de director general interimar, înlocuindu-l la conducerea companiei pe Bram Boon, cel care, în vara aceasta, a fost numit CEO al ING Asigurări de Viaţă din Grecia. Un lucru este cert: noul CEO din Romånia este mai tånăr decåt omologii săi din cadrul companiei din alte state ale Europei Centrale şi de Est şi mult mai tånăr decåt directorii generali din ţări cum ar fi Olanda sau Belgia, care sunt trecuţi de 40 sau chiar 50 de ani.
Jobul din timpul facultăţii, un atu pentru carieră
Dacă analizăm cu atenţie carierele managerilor romåni tineri care au reuşit să ajungă în vårful ierarhiilor companiilor din ţara noastră, observăm că au ceva în comun: au început să lucreze încă din timpul facultăţii, cånd unii colegi aveau alte preocupări şi nu concepeau să îşi găsească un job înainte de absolvirea şcolii. Angela Creţu a lucrat pe tot parcursul facultăţii şi a avut foarte multe joburi, de la recepţioner de hotel pe perioada vacanţelor, pånă la timeshare sales representative sau coordonator de vånzări într-o firmă de IT. „Am explorat diverse oportunităţi existente în acel moment pe piaţă, dorind să descopăr aria profesională în care îmi voi construi viitorul. Nu ştiu cåt de mult am descoperit, dar cu siguranţă mi-a dat un avantaj la linia de start. Faţă de alţi colegi, aveam şi ceva experienţă practică pe långă bagajul de cunoştinţe pur teoretice specifice oricărui absolvent“, explică Angela Creţu.
În 1998, la un an de la absolvirea Facultăţii de Cibernetică, tånăra a renunţat la o slujbă din cadrul unei companii producătoare de ţigarete şi s-a angajat la Avon, pe poziţia de area sales manager în Constanţa. În numai cåţiva ani, a urcat în ierarhia companiei de cosmetice şi a ajuns, în anul 2004, country manager în Serbia şi Muntenegru, iar în 2006, director general în Romånia. Din acest an, însă, la vårsta de numai 34 de ani, coordonează afacerea din întreaga regiune, pentru că a fost promovată în funcţia de vicepreşedinte şi director general pe Romånia şi Europa de Sud-Est la Avon.
Economii în creştere rapidă, promovări pe măsură
„În pieţele emergente există un ritm de avansare în carieră mult mai accelerat. Şi este natural să se întåmple aşa, avånd în vedere ritmul de dezvoltare a economiei şi a numărului de companii multinaţionale din ultimii ani. Managerii sunt mai tineri pentru că nu există o generaţie foarte matură cu ani mulţi de experienţă în management“, consideră Angela Creţu. „La start, după Revoluţie, marile corporaţii au avut de ales între posibilitatea de a investi în vårsta a doua sau a-şi lua riscul de a da şansa celor tineri, datorită abilităţii lor de a se adapta rapid unui stil de management capitalist. Părerea mea este că cei care au pariat pe tineri în acel moment, au cåştigat“, adaugă ea.
Oportunităţile de a ajunge director general al unei firme străine în Romånia există şi pentru generaţiile care acum sunt încă în facultate, nu numai pentru absolvenţii din anii ‘90. Este şi cazul lui Tudor Ciobanu, un tånăr de 24 de ani, care este încă student şi care şi-a început cariera direct pe poziţia de CEO. În anul 2004, cånd a intrat la facultate, a lansat site-ul de comerţ electronic www.takepass.com, care vindea abonamente pentru site-uri de jocuri din străinătate. Un an mai tårziu, succesul afacerii a atras atenţia companiei franco-belgiene Rentabiliweb, specializată în microplăţi şi în alte afaceri online, care i-a făcut o ofertă de preluare. Pentru că după achiziţie a continuat să administreze site-ul, şi-a creat o relaţie bună cu echipa de conducere a grupului, iar în 2006, cånd firma a decis să deschidă o filială în Romånia, i s-a oferit funcţia de director general. „Fără să exagerez, aş putea spune că am fost la locul potrivit în momentul potrivit. Cånd am primit sarcina de a reprezenta grupul Rentabiliweb în Romånia, nu aveam deloc experienţă în gestionarea unei societăţi. Cunoşteam însă destul de bine piaţa din Romånia, lumea internetului, şi aveam o relaţie privilegiată cu echipa de conducere a grupului Rentabiliweb“, mărturiseşte Tudor Ciobanu.
Investiţiile străine accelerează cariera
Filiala din Romånia şi-a început efectiv activitatea în anul 2007, prin lansarea unui serviciu de microplăţi prin telefon şi sms. În prezent, compania are o echipă de patru persoane în biroul din Bucureşti, care se ocupă de activitatea de microplăţi, şi încă 20 de angajaţi în biroul din Braşov, care se ocupă de design şi programare web.
Tudor Ciobanu conduce filiala romånească mai mult din străinătate decåt din ţară, pentru că în acest moment este şi student în Belgia, la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Université Libre de Bruxelles. „Stau aproximativ cinci luni pe an în Romånia, iar restul în Belgia. Această flexibilitate face parte din cultura grupului Rentabiliweb. De exemplu, preşedintele grupului locuieşte în Amsterdam, directorul general al diviziei de microplăţi în Lyon, Franţa, iar birourile centrale ale grupului sunt la Paris, respectiv Bruxelles. Skype-ul şi video conferinţa sunt folosite intens“, spune directorul general al Rentabiliweb Romånia, care adaugă că, pe termen lung, după ce va consolida poziţia firmei pe piaţa online autohtonă, se va îndrepta din nou spre o carieră de antreprenor.
În primele şase luni ale acestui an, în Romånia s-au înmatriculat aproape 7.000 de firme noi cu participare străină la capitalul social, iar investiţiile străine au fost de 4,75 miliarde de euro, cu 35% mai mari decåt în aceeaşi perioadă a anului trecut. Atåt timp cåt interesul companiilor străine pentru economia autohtonă va continua să crească în acest ritm, tinerii vor avea oportunităţi foarte bune să avanseze în carieră, chiar mai repede decåt în alte state dezvoltate.
«Timpul mediu în care se ajunge în top în domeniul serviciilor financiare este de 22,7 ani, iar în sectorul de producţie industrială, de 28,8 ani.»
Monika Hamori, profesor universitar, Instituto de Empresa
7 ani este durata medie petrecută în funcţie de către directorii din Europa de Est într-o companie. În Statele Unite, media este de 17 ani, iar în Europa de Vest, de 14 ani
63% dintre directorii generali angajaţi de companiile est-europene provin din afara firmei. În Europa de Vest, procentajul este de 31%, iar în SUA de numai 27%
Europa vs America
EDUCAŢIE Un studiu realizat de către profesoara Monika Hamori de la Instituto de Empresa din Spania, împreună cu profesorul Peter Cappelli de la Şcoala de afaceri Wharton, în råndul a 1.000 de CEO ai celor mai mari 500 de companii europene şi 500 de companii din Statele Unite, arată că europenii ajung în top mai repede, vårsta medie a unui CEO din Europa fiind de 54 de ani, în timp ce vårsta unuia din SUA este de 56,2 ani.
Directorii generali din Statele Unite au, în medie, 17,3 ani de educaţie, în timp ce europenii au 17,1. În plus, diploma de MBA este foarte importantă pentru directorii generali americani, 38% dintre ei avånd o astfel de specializare, în timp ce în Europa numai 16% dintre CEO au urmat un masterat în administrarea afacerilor.
Educaţia accelerează ascensiunea în carieră. Dintre cei 1.000 de CEO analizaţi în acest studiu, 27 au terminat numai liceul, iar acestora le-a luat, în medie, 29 de ani să ajungă în vårful ierarhiei. Cei care au obţinut un MBA au ajuns directori generali în 23,5 ani, iar cei care au urmat un alt tip de masterat, în 25,5 ani.
DISTRIBUŢIE PE SEXE Femeile ajunse într-o poziţie de top sunt o raritate atåt în Europa, cåt şi în Statele Unite. Studiul a găsit cåte şapte femei din cei 500 de directori analizaţi, în fiecare dintre cele două zone.
MANDAT Managerii din Europa stau în funcţia de director general, în medie, numai 5 ani, în timp ce omologii lor americani stau 6,5 ani. Un CEO din SUA a muncit în compania pe care o conduce în medie 17 ani, unul din Europa a lucrat în firmă numai 13 ani. În acelaşi timp, loialitatea faţă de firmă este mai redusă în Europa: numai 18% dintre directorii generali europeni şi-au petrecut întreaga carieră în firma pe care o conduc, în timp ce în SUA procentajul este de 26%
FIDELITATE Loialitatea mai redusă este susţinută şi de politica de recrutare a firmelor, pentru că în Europa 34% din cei cărora li s-a oferit poziţia de CEO au venit din afara firmei, în timp ce în America procentajul este de 27%. Studiul a descoperit şi faptul că loialitatea faţă de firmă are valoare; managerilor care au schimbat mai des compania le-a luat mai mulţi ani să obţină o poziţie de director general.
