Studiul „Ce îşi doresc tinerii profesionişti“ arată că jumătate dintre absolvenţii cu studii superioare lucrează în alte domenii decât cele în care s-au specializat.
Dacă acum doi ani 51,6% din angajaţi considerau că există concordanţă între facultatea absolvită şi locul de muncă, în acest an, doar 48,8% îşi menţin aceeaşi părere, potrivit studiului realizat de Catalyst Solutions în colaborare cu Daedalus. O analiză detaliată, pe grupe de vârstă, arată că tinerii absolvenţi (18-28 ani) îşi găsesc şi mai greu un loc de muncă adecvat profilului facultăţii urmate. Doar 44,4% din aceşti tineri lucrează într-un domeniu compatibil cu specializarea făcută în cadrul facultăţii.
Ce înseamnă acest lucru? Desigur, o irosire de resurse financiare, atât din partea statului, care subvenţionează educaţia, cât şi a persoanelor care îşi plătesc studiile, într-un fel sau altul. Dar mai înseamnă şi un efort substanţial din partea companiilor angajatoare pentru pregătirea acestor tineri potrivit cerinţelor postului. Ceea ce duce la o dublare a costurilor, care se regăseşte în final în lipsa de competitivitate a economiei.
Tinerii sunt însă în continuare mulţumiţi de sistemul de învăţământ superior sub aspectul pregătirii teoretice şi practice. Foarte mulţi (58%) spun că au avut chiar posibilitatea să lucreze în timpul studiilor, ceea ce le-a oferit şansa de a se acomoda mai uşor la cerinţele pieţei muncii. 40% din angajaţii cu studii superioare au beneficiat de cursuri de specializare organizate de companiile în care lucrează. Ponderea participării la programe de pregătire a celor angajaţi pe poziţii de intrare a fost chiar mai mare decât media (49,5%).
Specialiştii de la Catalyst spun că preocuparea pentru formarea profesională devine majoră în perioade de recesiune. Acest lucru iese în evidenţă şi din răspunsurile primite. 34% din tineri îşi exprimă intenţia de a urma un masterat în următorii trei ani. Aproape 29% vor încerca să-şi dezvolte competenţele obţinând noi certificări profesionale în domeniul în care activează, iar 13,4% şi-au făcut planuri legate de înscrierea la un doctorat. MBA-ul este o modalitate de pregătire urmărită în special de directorii de departament (22%, faţă de 8%, media pe total angajaţi). Aproape 30% din cei care intenţionează să urmeze un MBA se gândesc să-l facă în străinătate, în timp ce mai mult de 40% au în vedere ofertele din România.
Mirajul Occidentului este mai atrăgător ca niciodată
Procentul mare al celor care se orientează spre Vest îşi găseşte explicaţia în răspunsurile privind atitudinea faţă de viaţa profesională. Aproape jumătate din respondenţi sunt de părere că în România ai foarte puţine şanse să te realizezi profesional. Cauzele sunt cunoscute. Ocuparea unui loc de muncă se face mai mult pe baza pilelor decât a competenţelor profesionale. Faţă de anul trecut, când 2,8% din tinerii cu vârste cuprinse între 19 şi 28 de ani credeau că, deşi nu au experienţă practică, pot accesa posturi importante dacă sunt bine pregătiţi, media a scăzut în acest an la 2,47%. Regres se observă şi în privinţa perspectivei de dezvoltare. Siguranţa veniturilor pare să îi preocupe mai mult în acest an, dacă ne luăm după media de 3,64%, înregistrată anul trecut, şi 3,38% în acest an, a celor care apreciază mai mult dezvoltarea profesională decât salariul. Grija faţă de ziua de mâine se vede şi în creşterea interesului pentru orele suplimentare, dar şi în acceptarea schimbării domiciliului, dacă există oferte de lucru mai bune. Schimbări importante se observă şi în opţiunile de angajare ale tinerilor. Criteriile de alegere a angajatorului sunt tot mai multe şi mai riguroase. Dovadă, faptul că, pe o piaţă plină de şomeri, recrutarea merge foarte greu.
«Dacă banii sunt mai puţini, investiţiile companiilor se orientează acum către cei care sunt cei mai buni sau au potenţial de dezvoltare.»
Diana Rosetka, manager general United Business Development
15% din totalul românilor cu vârste cuprinse între 24 şi 34 ani au studii superioare
«Acum, datorită crizei, interesul faţă de pregătirea sau dezvoltarea resurselor umane este mai scăzut sau, acolo unde există, el este temperat de lipsa bugetelor.»
Ioana Molnar, manager marketing, HumanInvest
