Si chiar daca teroristii nu au urmarit neaparat sa paralizeze economia americana, asa cum crede Thomas Donohue, presedintele Camerei de Comert a SUA, ei au reusit sa o puna in stare de soc pentru cel putin o saptamana: bursele din New York blocate pentru patru zile, cum nu s-a mai intamplat de la primul razboi mondial, transporturile aeriene sistate timp de trei zile, intreaga America izolata si adusa in situatia de a exersa scenariul pentru atac nuclear. Wall Street, inima financiara a lumii c
Si chiar daca teroristii nu au urmarit neaparat sa paralizeze economia americana, asa cum crede Thomas Donohue, presedintele Camerei de Comert a SUA, ei au reusit sa o puna in stare de soc pentru cel putin o saptamana: bursele din New York blocate pentru patru zile, cum nu s-a mai intamplat de la primul razboi mondial, transporturile aeriene sistate timp de trei zile, intreaga America izolata si adusa in situatia de a exersa scenariul pentru atac nuclear. Wall Street, inima financiara a lumii capitaliste, este devastat. Marile companii se retrag din Manhattan, multe dintre ele numarandu-si inca victimele din randul personalului. Redeschiderea pietelor de capital nu inseamna si revenirea la normal: datele tranzactiilor inregistrate in computerele din WTC s-au pierdut, iar unii comentatori vorbesc de amenintarea unui crah comparabil cu acela din 1929. La inceputul saptamanii viitoare vom sti daca economia americana – si, odata cu ea, economia mondiala – poate sa evite infarctul.
150 miliarde de dolari este nota de plata a atacului terorist din 11 septembrie
5.500 este numarul estimat al victimelor atacului terorist din 11 septembrie, alte 1.500 de persoane fiind ranite si spitalizate, iar 20.000 ramase fara adapost. Pierderile directe si imediate (cladiri, asigurari, ajutoare sociale si intreruperea activitatilor) ajung la 30 miliarde USD, conform Wall Street Journal, cu mult peste cele inregistrate dupa cutremurul din Los Angeles (1994). Cele mai lovite sunt companiile de asigurari, care pierd aproape 20 miliarde USD, mai mult decat au platit pentru toate catastrofele naturale din ultimul deceniu. Numai complexul WTC este evaluat la 3,2 miliarde, fara echipamentele instalate de companiile ce se aflau acolo. Acum, WTC este un munte de 600.000 tone de moloz, cu inaltimea unui bloc de 10 etaje, risipit pe mii de metri patrati. Intreaga zona afectata gazduia 20% din spatiile de birouri din New York, apartinand celor mai importante companii americane. Degajarea zonei, inclusiv demolarea altor zeci de cladiri, va costa un miliard de dolari si va dura cel putin doua luni.
Cele 266 de companii aeriene care opereaza in SUA au pierdut saptamana trecuta 10 miliarde USD, dintre care sase miliarde in contul celor americane. Acestea lucreaza la 20-60% din capacitate si pierd 300 milioane USD pe zi, intrucat 40% din cheltuielile lor curg si cand avioanele sunt la sol. Toate vor incheia anul cu bilant negativ, iar cel putin patru sunt in stare de faliment. Potrivit institutului de prognoza DRI-WEFA, unul dintre cele mai reputate din SUA, ca urmare a atacului terorist, PIB va scadea cu 1% in trimestrul curent, adica peste 100 miliarde USD. Daca insa recesiunea scapa de sub control, suma va creste considerabil.
romania Inca nu resimte Socul
Plasata la periferia economiei mondiale, Romania n-a resimtit consecintele imediate ale atacului terorist din SUA, cu exceptia tentativelor speculative ale caselor de schimb, care au coborat cursurile de cumparare pana la 20.000 lei/USD. Romania este in asteptarea efectelor pe care le va culege de pe pietele externe. Accelerarea caderii economiei UE, previzibila pentru multi analisti straini, va lovi si economia romaneasca, ale carei exporturi in tarile comunitare reprezinta 70% din total. Cererea de marfuri din partea UE se va reduce. Intr-o asemenea situatie, am avea de ales intre: 1) a produce pe stoc; 2) a restrange capacitatile de productie; 3) a gasi noi piete de desfacere. Ultima varianta este practic exclusa: cand a trebuit sa se replieze de pe piata CAER pe aceea a UE, Romaniei i-au trebuit sase ani. Inchiderea fabricilor nu-i este familiara, cea mai plauzibila ramanand clasica productie pe stoc, care ar spori arieratele si ar majora inflatia. Cu cat exporturile in zona euro se vor reduce mai mult, cu atat se va agrava deprecierea leului fata de dolar, moneda de schimb pentru importurile energetice. Totusi, structura acestor exporturi (produse cu grad scazut de prelucrare si lohn) poate salva mare parte din pierderi. Daca economia Statelor Unite isi va reveni mai repede decat cea europeana, facturile in dolari (importurile energetice si serviciul datoriei externe) le vom plati mai scump decat acum. Banca Nationala a Romaniei a anuntat disponibilitatea de a folosi un cos valutar (format din euro si dolar), pentru a contracara din efectele pe care o asemenea perspectiva le-ar avea asupra exportatorilor romani. Pe de alta parte, firmele exportatoare ar trebui ca singure sa foloseasca instrumente de acoperire a riscului valutar.
Planetele economiei mondiale s-au aliniat pentru recesiune
Nu mai era nevoie decat de un soc de calibrul celui din „martea neagra” pentru ca intrarea economiei mondiale in criza sa devina o ceritudine. SUA se afla in declin de aproape un an de zile, iar guvernul de la Tokio a epuizat solutiile in lupta cu criza prin care trece economia nipona. Pentru prima data din 1957, indicele bursier Nikkei se plaseaza tot atat de jos ca si Dow Jones. In primele zile dupa atacul de saptamana trecuta, bursele batranului continent au reactionat pozitiv, dar nimeni nu se indoieste ca Europa – care exporta 14% din PIB in SUA si care ea insasi inregistreaza din vara o reducere a vanzarilor si a consumului intern – va fi atrasa in vartejul unei crize globale, prima de acest fel dupa un deceniu. 63% din americani se tem de efectele economice. Analistii deja le analizeaza. Intrebarea pe care ei si-o pun este cat de jos vor cadea marile piete ale lumii si cat va dura recesiunea. Totul depinde de economia americana, care sustine 25% din comertul mondial, iar elementele-cheie sunt consumul si investitiile, amandoua intrate in picaj din 11 septembrie. Sectoare intregi din economia SUA – in frunte cu transporturile, bunurile de folosinta indelungata si tot ce inseamna timp liber si divertisment: turism, hoteluri si restaurante, showbusiness etc. – au suferit o contractare severa. Americanii, al caror consum absoarbe doua treimi din PIB, cheltuiesc acum mult mai putin si mai chibzuit. Investitiile sunt practic inghetate si nu se vor putea relansa pe o cadere a Bursei din New York. Expertii pietelor de capital fac insa comparatii optimiste cu crize similare din trecut, sperand intr-o diminuare cu numai 5% a indicelui Dow Jones si o stopare a declinului pana in primavara lui 2001. Cele mai populare stocuri bursiere, deci si cele mai vulnerabile, sunt Cisco, Lucent si Ford. Investitorii sunt indemnati frenetic sa nu vanda si sfatuiti sa cumpere actiuni in IT, comunicatii, petrol si aur, dar mai ales in industria de armament. Un sondaj Harris operat pe Internet arata ca 99% din americani s-au lasat convinsi, dar procentul este prea mare pentru a nu fi decat un altfel de apel patriotic. Daca intrarea economiilor lumii in recesiune se va produce simultan si in coalitie, iesirea se va face, probabil, pe cont propriu. Totul, inclusiv sensibilul pret al petrolului, atarna de o mare necunoscuta: razboiul contra terorismului, care sta sa inceapa, dar despre care nimeni nu stie ce inseamna si cat va dura.
Obie L. Moore, Managing Partner, Altheimer & Gray
„Este clar ca economia mondiala va avea o cadere severa, dar va recupera in viitorul apropiat. Aceasta va afecta probabil Romania, dar nu mai mult decat pe oricare alta tara din economia globala. Efectele imediate asupra Romaniei pot fi evaluate dupa reintrarea intr-o anumita normalitate. De exemplu, cand cursele aeriene se vor relua, vom sti ca nu ele sunt de vina daca vin mai putini investitori straini. Investitiile si planurile de afaceri sunt blocate de temeri si nesiguranta.”
Lucian Liviu Albu, cercetator In economie
„Impactul evenimentelor care au avut loc in SUA este foarte mic, in Romania. In procesul investitional, pot fi efecte pozitive. Este posibil ca micii investitori sa fie atrasi de Romania, perceputa ca o piata mai sigura. Raman, totusi, multe necunoscute, iar determinarea lor depinde de evolutia evenimentelor pe plan extern. Un potential pericol este pretul petrolului, care poate urca in asteptarea unor replici din partea SUA”.r
r
DragoS Negrescu, analist economic, DelegaTia Comisiei Europene la BucureStir
„Romania nu beneficiaza prea mult nici cand economia mondiala este pe val, dupa cum nici prea afectata nu este cand se intra in recesiune globala. Iar pretul petrolului va creste numai daca o tensiune, chiar emotionala, intre SUA si tarile arabe moderate ar ingusta accesul la surse, dar si atunci ne-ar afecta mai putin decat pe cehi sau unguri”.r