Anul 2002 a fost extrem de incarcat pentru sectorul energetic. Reorganizarea societatii Electrica, pregatirea pentru privatizare a sucursalelor Banat si Dobrogea, pregatirea pentru privatizarea Petrom, restructurarea distributiilor de gaze naturale si transferul termocentralelor din Termoelectrica in administrarea autoritatilor locale au fost principalele actiuni pe care reprezentantii Ministerului Industriei le-a intreprins pentru rentabilizarea acestui sector. „Restructurarea inseamna investitii, infintarea centrelor de cost, gandire in perspectiva, iar acestea nu se pot face peste noapte. In 2004, Romania trebuie sa produca la un pret mai mic de 40 USD/MWh”, afirma ministrul industriei, Dan Ioan Popescu. Cu alte cuvinte, Executivul vrea sa pregateasca sectorul energetic pentru a deveni competitiv cu marii producatori europeni. Teoretic, strategia este buna, dar aplicarea masurilor prevazute a devenit o arma cu doua taisuri. Reducerea costului de productie a energiei electrice care nu are ca efect imediat cresterea consumului implica o scadere a valorii productiei, ceea ce inseamna o atenuare a cresterii economice, prognozata de Guvern la 5,5% in 2003. In anul 2001, cresterea tarifelor la energie a avut o pondere de 0,8% in inflatie si de 1,1 % in cresterea economica. Global, sectorul energetic realizeaza 29-31% din PIB si orice variatie de un procent a tarifelor la energie, a consumului de energie, a costurilor de productie are impact asupra indicatorilor macroeconomici. Din acesta cauza, analistii apreciaza ca restructurarea sectorului energetic trebuie corelata cu sustinerea consumului, in special prin tarife diferentiate de zi si noapte pentru intreprinzatorii privati. „In Romania nu s-a invatat nimic din experienta anilor trecuti, preturile la energie fiind tinute in continuare artificial, sub pretextul diminuarii inflatiei. Romania nu da un semnal clar ca energia este o marfa scumpa, iar acest lucru este periculos pentru viitor, ne indeparteaza de cerintele Uniunii Europene”, a afirmat Theodor Stolojan.
Dilema tarifelor a incurcat strategia
In timp ce majoritatea analistilor au promovat ideea cresterii tarifelor, reprezentantii Ministerului Industriei erau presati de problema sociala. Desi producatorii de energie, petrol si gaze din Romania sunt cei mai „ieftini” din Europa, tarifele au depasit in 2002 gradul de suportabilitate pentru populatie. Altfel spus, energia este ieftina, dar veniturile populatiei sunt atat de mici, incat nu acopera costurile de intretinere. Acesta este unul dintre motivele pentru care ministrul industriei se fereste sa faca prognoze
pentru evolutia tarifelor in 2003. Conform strategiei energetice, pretul energiei electrice ar trebui sa creasca doar in functie de evolutia cursului leu-euro, in timp ce pretul gazelor naturale ar trebui sa creasca de la 82,5 USD/1.000 metri cubi la 90 USD/1.000 metri cubi. Presiunile sociale au provocat deja o amanare pentru cresterea pretului la gaze naturale, care trebuia operata de la 1 ianuarie a.c. Dar Dan Ioan Popescu s-a angajat ca va importa gaze naturale mai ieftine din Rusia, prin infiintarea unei companii mixte romano-ruse, cu actionari Romgaz si Gazexport. Proiectul treneaza de un an si jumatate, timp in care importurile de gaze (aproximativ 3,5 miliarde metri cubi anual) se realizeaza prin intermediari, la un pret cu aproximativ 30% mai mare. Aceste amanari, atat in ce priveste liberalizarea tarifelor, cat si masurile pentru reducerea costurilor la importuri, au facut ca efectele pozitive ale restructurarii sa nu devina vizibile in 2003, ba chiar dimpotriva. Balanta comertului exterior incheiata pe 2002 pentru factura energetica va arata un deficit de aproximativ 570-700 de milioane de dolari, iar pentru anul 2003 nu se intrevad posibilitati de reducere a acestui deficit. Singurele sperante sunt legate de posibilitatea cresterii exportului de energie electrica produsa in hidrocentrale pe timpul verii si de exporturile de produse petroliere realizate de SNP Petrom.
Factura energetica In cifre
Petrol – importul de petrol destinat rafinarii a avut o valoare cu 240 milioane mai mica decat exporturile
de produse petroliere realizate de SNP Petrom si de sectorul privat. In 2003, exportul va creste cu 10-12%, in timp ce importurile se vor mentine constante. Gaze naturale – importul de gaze naturale in 2003 va fi acelasi ca volum, adica, 3,5 miliarde metri cubi. Poate prin realizarea firmei mixte romano-ruse, factura de import se va reduce cu aproximativ 30%, adica 120 milioane de dolari. Energie electrica – Importul de combustibili pentru obtinerea energiei electrice in termocentrale este legat si de energia termica. In total, importul a fost de 650 milioane USD, in timp ce exportul de energie electrica reprezinta mai putin de 10% din aceasta valoare.
