aspira la acest statut si tipografiile care nu au auzit inca de ISO. Din 1.500 de firme care opereaza in acest domeniu se pot numara pe degete cele care au asemenea certificate. Majoritatea tipografiilor nu au bani sa investeasca in utilaje performante si in personal. Pentru obtinerea acestor ISO trebuie respectate anumite baremuri care vizeaza tehnologia folosita – utilajele, factorii de poluare, personalul specializat etc. Fara acestea, tipografiile nu vor putea lucra in Uniunea Europeana.Tipografia Infopress investeste anual 15.000 de euro pentru aceste certificate. Suma este alocata unei firme din Ungaria pentru consultanta si audit. „Dar sumele pe care le dam pentru aceste certificate sunt mult mai mari pentru ca se investeste tot timpul in utilaje performante. Investitia cea mai mare facuta pana acum a fost de 5,2 milioane de dolari, in 2002, cand s-a cumparat o rotativa. Anul acesta vom achizitiona o noua rotativa si o masina plana, investitie care costa sase milioane de euro”, a spus Tatiana Divrician, director reprezentanta Infopress Bucuresti. O data cu cresterea nivelului tehnologic al tipografiei si cifra de afaceri s-a dublat: este vorba de 20 de milioane de euro in 2003. Dar nu este singura cu astfel de performante.si in cazul Imprimeriei Nationale cifra de afaceri s-a dublat in ultimii doi ani. Aceasta este prima tipografie din Romania care a obtinut de la o firma germana certificatul de calitate ISO 9001. „Avem utilaje dintre cele mai performante, chiar sunt putini din Europa care au utilajele pe care le avem aici. si toate tipografiile care lucreaza cu noi sunt certificate ISO 9001. Este adevarat ca in toate acestea suportul material pe care il avem in spate a fost si este un atu”, a spus Dan Docan, directorul Imprimeriei. Pentru obtinerea acestei certificari a fost nevoie, in cazul Imprimeriei, de o politica manageriala clara. Aceasta a constat in externalizarea unor domenii, ca marketingul, curatenia, paza, protectia muncii, si concentrarea activitatii doar asupra tiparului. „Pentru a avea mai multi bani trebuie sa incepi cu organizarea; sunt foarte stufoase organigramele. Ca sa reusesti trebuie sa indepartezi anumite lucruri. Eu trebuie sa tiparesc ceva, asa ca imi canalizez intreaga atentie pe tiparitura”, a spus Docan.Este o viziune insa departe de cea a tipografiilor mici. Universul este o tipografie profilata pe carte. Puterea de cumparare in acest domeniu este inca mica, de aceea nici tipografia nu se poate dezvolta. Au intervenit factorii de TVA care au crescut artificial pretul cartii, creditorii platesc cu greu tipografiile si din lantul acesta nu pot rezulta incasari prea mari si nici salarii avantajoase. De crescut nivelul tehnologic nici nu poate fi vorba; acesta a ramas la nivelul din 1997. Singura modalitate de imbunatatire a calitatii in firma ramane solutia cu utilaje second-hand. O retehnologizare la nivel de masini noi nu intra in discutie. „Tipografiile care au investitori straini vor putea face acest lucru. Dar romanul are capacitatea de a se descurca in orice situatie si sa speram ca vom fi destul de inteligenti sa vedem oportunitatile care vor aparea. Va exista un loc sub soare pentru toti”, a spus Bogdan Safta, directorul editurii Universul. Pentru aceasta, integrarea nu prezinta vreun avantaj deosebit; avantajele si le creeaza fiecare tipografie in parte. Deocamdata, aspira la un certificat ISO 9001.Mai grav este ca sunt destul de multe firme care inca nu stiu ce trebuie facut pentru a face fata impactului integrarii. Piata concurentiala e un termen necunoscut la ora actuala de multe tipografii; la fel si cuvantul ISO. „E o problema de comunicare si de explicare. E adevarat ca nu exista obiceiul de a citi si de a fi informat si inca nu avem curiozitatea de a afla ce ne asteapta. Dar si informatia care ni se da este foarte subtire, mai ales in domeniul negocierilor. Mediul de afaceri nu este in tema cu ceea ce se discuta si cu ceea ce se negociaza. Problemele noastre vor fi uriase”, a spus Neculai stentel, presedinte al Asociatiei Nationale a Furnizorilor pentru Industria Tiparului si Ambalajelor (ANFIP). Din acest motiv, impactul tehnologic va gasi multe tipografii nepregatite. O solutie pentru diminuarea acestui impact, din perspectiva lui stentel, ar fi imbunatatirea comunicarii intre departamentele ministerelor, agentii si societati particulare, respectiv asociatii profesionale, care sa ajute si sa deblocheze aceasta situatie. Numai daca acestea functioneaza cum trebuie, tipografii se pot gandi la certificarea editurilor. „Sunt constient ca daca firmele din domeniul tiparului si ambalajului nu vor fi pregatite, multe vor intra in faliment. In domeniul nostru opereaza 1.500 de firme. Eu cred ca 10% vor da faliment”, a spus stentel. Din pacate, nici ministerele nu pot furniza prea multe informatii care sa-i ajute pe tipografi. Ministerul Integrarii arunca mingea in curtea Ministerului Mediului. „Nu stim ce sa va raspundem. Trebuie vorbit cu negociatorul-sef, domnul Leonard Orban”, este raspunsul angajatilor din Ministerul Mediului, si asa se revine la Ministerul Integrarii. Imposibilitatea editurilor de a se lamuri in privinta cerintelor europene face ca obtinerea certificatelor de calitate si, implicit atingerea unor standarde europene, sa devina o problema secundara. Asta lasand de o parte lipsa banilor.