• Rata dobânzilor. Că aceasta fluctuează e binecunoscut. Fluctuația influențează mai ales instrumentele cu dobândă fixă, fiindcă acestea se pot dovedi nerentabile pe o piață în care dobânzile cresc.
• Riscul de lichiditate. Lichiditățile sunt active disponibile pentru a face față obligațiilor de plată la un moment dat. Altfel spus, bani sau alte tipuri de proprietăți care pot fi transformate în bani pentru achitarea datoriilor. Dacă nu e vorba de sume aflate în conturi, nevoia de lichidități poate reduce substanțial valoarea portofoliului. Asset-urile de genul imobiliarelor sunt foarte sensibile din acest punct de vedere, fiindcă au un ciclu de vânzare lent și nevoia punctuală de lichidități ne poate face să vindem pe o sumă mult mai mică decât cea sperată.
• Riscul de credit. Se referă în primul rând la posibilitatea ca debitorul să nu ramburseze datoria/investiția. Dar și, în alt sens, la o deteriorare a valorii acesteia, ca urmare a evoluției negative. Angel investorii îl cunosc bine și și-l asumă, atunci când investesc în startup-uri cu potențial foarte mare, dar risc pe măsură.
• Riscul de piață (sistematic). Este cel caracteristic unei piețe/economii, prin opoziție cu cel nesistematic, care e specific unei companii sau conjuncturi punctuale. O caracteristică importantă a lui e aceea că nu poate fi scăzut prin diversificarea portofoliului investițional (strategia ouălor în mai multe coșuri).
• Rata de schimb valutar. E de luat în calcul la investițiile făcute în valută/pe o piață externă. O investiție rentabilă într-o monedă dintr-o țară străină s-ar putea dovedi păguboasă în moneda din țara de origine dacă unitatea monetară a țării străine se depreciază raportat la cea de acasă.
• Inflația. Poate avea un efect devastator în cazul instrumentelor financiare sigure, cu randament mic. E cunoscută situația depozitelor din băncile românești, care au randamente de până în 2-3% pe an, în situația în care în ultimii ani, în România, rata inflației a fost mai mare de atât. De aici noțiunea de dobândă real negativă. Cu alte cuvinte, la o dobândă de 2%, un depozit bancar de 1000 de lei va avea valoarea nominală de 1020 lei după un an, dar la o rată a inflației de 3,5% acești 1020 de lei vor valora, de fapt, 985 de lei în termenii ratei de schimb de la depunere.
 
• Riscul politic. E de luat în calcul mai ales în țările cu economii parțial libere, în care evenimente ca naționalizările ar putea distruge inițiativele de business. O variantă diluată a lui, în România, se leagă de instabilitatea fiscală din ultimii ani, criticată adesea de investitorii străini.
• Riscul de țară. E relativ diferit de cel politic fiindcă presupune o economie de piață fără evenimente legislative sau politice. Totuși, evoluții ca modificările de politică monetară ale băncii centrale dintr-o anumită țară pot afecta valoarea obligațiunilor sau titlurilor de stat din acea țară.
• Volatilitatea. E o categorie mai difuză, care afectează mai ales instrumentele care par mai promițătoare. Exemplul recent cel mai cunoscut e al criptomonedelor. Bitcoin a scăzut de la o valoare de peste 19.000 de dolari în decembrie 2017, la mai puțin de 6.500, în octombrie 2018. 
În clasificarea de mai sus, se poate vedea că diferiții factori de risc se întrepătrund. Clasificarea se aplică foarte diferit în funcție de tipurile de investitori și de investiții. Dacă, așa cum spuneam, angel investorul va ține un ochi foarte atent pe așa-numitul risc de credit, o persoană care urmărește managementul finanțelor personale va urmări rata inflației și pe cea a dobânzilor, pentru a-și confirma alegerea fondurilor de investiții sau a depozitelor în bancă. Pentru fiecare din aceste categorii există modele și strategii aprofundate, a căror cunoaștere crește substanțial șansele de succes.
 
==============
Octavian Pătrașcu este un antreprenor și angel investor cu o carieră de peste 10 ani în piețele de capital, tech, fintech și real estate. A realizat trei exituri de succes, dintre care două pentru branduri globale care activează în piețele financiare și unul, ca investitor minoritar în Vector Watch. Este managing partner al Key Way Group și fondator al TVP Family Office. Comentariile lui pot fi găsite online pe Octavianpatrascu.com.
 
Articol susținut de TVP Family Office