„Conform protocolului din 1991, BNR s-a obligat să achite 51.435,3 lei pentru Arenele BNR. Pe vremea aia, suma asta reprezenta cam 200 şi ceva de mii de dolari. Deci, BNR a cumpărat 17 hectare cu 200.000 de dolari, cu tot cu construcţii şi stadionul de fotbal. Asta când azi pentru o damigeană de ţuică te bagă în puşcărie ca ministru… Nimeni nu se uită la treaba asta? Cum e posibil aşa ceva? Nu am nimic cu guvernatorul Isărescu, nici cu BNR, dar cum e posibil aşa ceva? BNR are pretenţia că a cumpărat un teren în mijlocul Bucureştiului pentru 200.000 de dolari. După care vine acum şi zice că dacă statul vrea să o cumpere înapoi, suma e de 35 de milioane”, a spus omul de afaceri. 

Acesta a dezvăluit că în 1990 a investit personal pentru refacerea Arenelor BNR suma de 400.000 de euro. „În 1990 a venit ITF-ul să vadă dacă se poate juca Cupa Davis pe Arene. Erau nişte lăstărişuri cât casa şi nişte şobolănei aproape cât pisica acolo… Eu i-am trimis atunci pe cei de la ITF acasă şi le-am spus să revină în două luni. Trustul Carpaţi a făcut atunci în 6 săptămâni din această bază un bibelou, inclusiv Terenul Central. Când au venit iar cei de la ITF credeau că sunt pe altă bază. Acest lucru l-am făcut eu atunci, dar nu l-am făcut public. A costat cam 3-400.000 de dolari. Deci nu BNR a început să investească acolo, ci eu. Noi am jucat turneul de la Bucureşti pe Arenele BNR şi în fiecare an am refăcut Terenul Central. Noi chiar am vrut să consolidăm tribuna, dar nu era în proprietatea noastră şi nu ni s-a dat voie. În 1936, când spun cei de la BNR, acest teren nu exista, nu era Parcul cu Platani. Exista un club de tras cu arcul pe 2 metri pătraţi. Nouă să ne dea ce aparţine tenisului”, a afirmat Ţiriac. 

Fostul tenisman susţine că Banca Naţională a României ar trebui să plătească statului român taxe de aproximativ 130 de milioane de euro pentru cele 17 hectare ale Arenelor BNR. „Turneul de tenis masculin a plecat la Budapesta, iar el se poate lua înapoi până în decembrie, anul ăsta, pentru ca în 2019 să revină la Bucureşti. Toţi zic că de ce mă leg la cap şi nu îmi fac eu alt teren pentru turneu. Se poate, dar de ce să o fac? Cum e Bernabeu în Madrid şi Roland Garros în Paris, Arenele BNR au fost leagănul tenisului românesc. Năstase s-a născut pe acest teren, apoi am jucat eu şi ceilalţi după mine. Ce Dumnezeu face BNR cu baza asta de a închis-o? Se pare că acum au ajuns la un acord să facă o evaluare, dar asta nu există. Acolo e tenisul românesc şi acolo trebuie să se întoarcă. Dar pe mine nu mă satisface. În ţara asta toţi suntem egali, fie persoană fizică, fie juridică. Eu plătesc în fiecare zi taxe de 30.000 de euro pe lună pentru o grădină în Bucureşti, dar am pretenţia că această instituţie, BNR, să plătească acelaşi lucru pentru aceste 17 hectare. Nu mie, ci sportului românesc. Dacă fac bine socoteala, ar fi cam 120-130 de milioane de euro. Şi BNR sigur are banii, nu e nicio problemă. Noi solicităm o rezolvare, nu o Hotărâre de Guvern. Dar aşa e legea, nu mă pot duce în instanţă fără să îi fi atenţionat (n.r. – pe Guvern). Dumnealor trebuie să îmi dea un răspuns în 30 de zile, iar după aceea mă duc la instanţă şi spun că nu sunt mulţumit, chiar dacă baza a trecut înapoi la Guvern. Pentru că aşa cum toţi plătim dări la stat, să plătească toţi. Guvernul poate da o hotărâre şi în 10 zile a luat baza. Însă pe mine nu mă mulţumeşte pentru că eu aş vrea să o trecem pe o fundaţie, plătind eu 1-2 milioane de euro, şi baza să rămână numai a sportului. Să nu vedem niciodată acolo blocuri de 30 de etaje sau alte treburi”, a adăugat el. 

Ţiriac este de părere că Arenele BNR ar trebui să devină „un diamant în mijlocul Bucureştiului” dedicat în principal tenisului. „O academie de tenis e perfectă acolo, cu un cantonament pentru cei mici şi aşa mai departe. Bani există şi la Guvern, există şi la Bruxelles, dar important e să ştim cum să îi luăm. Eu spun că baza asta ar trebui să devină un diamant în mijlocul Bucureştiului. Şi se poate, pentru că ne uităm la baza de la Izvorani. Şi nu cred că vorbim degeaba, pentru că niciodată nu ne-a chemat premierul să discutăm despre o bază de sport. Şi niciodată preşedintele unei comisii a Senatului nu s-a interesat de o bază, pentru că am înţeles că ieri a fost şi a vizitat-o. Şi acolo era domnul guvernator la poartă. Au vorbit să facă o evaluare, dar ce evaluare să facă? Să ne arate valoarea de întrebuinţare a acestei baze. Să îmi arate guvernatorul care a adminsitrat-o gratis cât profit a făcut în ultimii 26 de ani. Şi atunci multiplicăm profitul cu o cifră care să aibă o valoare. Să sperăm, mai mult nu putem să facem”, a precizat Ţiriac. 

Prezent la conferinţa de presă, Ilie Năstase, şi el unul dintre semnatarii petiţiei către Guvern, nu este optimist în ceea ce priveşte trecerea bazei de la BNR la MTS sau Primăria Capitalei. „Îmi pare rău să spun, dar nu cred că avem şanse. Vorbim degeaba, ne zbatem degeaba. Dumnezeu să-l ierte pe domnul guvernator”, a afirmat Năstase. 

Mai mulţi foşti şi actuali jucători de tenis, printre care se numără Ion Ţiriac, Ilie Năstase şi Simona Halep au făcut o petiţie către Guvernul României pentru reincluderea Arenelor BNR în circuitul sportiv, mai exact pentru transferul bazei din administrarea Băncii Naţionale a României către statul român, pentru a putea fi modernizată şi folosită. 

Semnatarii petiţiei sunt: Ioan Ţiriac, Ilie Năstase, Virginia Ruzici, Simona Halep, Irina Begu, Sorana Cîrstea, Andrei Pavel, Horia Tecău, Florin Mergea, Marius Copil, Adrian Ungur, Nicolae Frunză, George Cosac, Cosmin Hodor, alături de juniorii Rareş Golescu (10 ani, locul 4 naţional), Ştefan Haită (9 ani, locul 20 naţional) şi Mihai Haită (11 ani, locul 70 naţional) – prin reprezentanţii legali ai acestora. 

La 4 octombrie 2017, Ion Ţiriac, ministrul Tineretului şi Sportului, Marius Dunca, şi preşedintele Federaţiei Române de Tenis, George Cosac, au fost audiaţi de Comisia economice de industrii şi servicii a Senatului României în încercarea de a găsi o rezolvare. Conform ministrului Marius Dunca, experţii Băncii Naţionale a României au stabilit la 35 milioane euro valoarea fostei baze sportive Progresul, pentru cazul în care Primăria Capitalei sau MTS ar dori să preia acest obiectiv şi să-l redea sportului. 

Ion Ţiriac, proprietarul turneului BRD Năstase Ţiriac Trophy, a cedat competiţia pentru doi ani la Budapesta din cauza faptului că Arenele BNR nu mai corespund cerinţelor ATP, Terenul Central fiind închis. În 2016, la ultima ediţie a turneului la Bucureşti, Terenul Central nu a putut fi folosit, deoarece nu are avizul ISU de funcţionare, meciurile disputându-se doar pe terenurile secundare. De altfel, turneul feminin BRD Bucharest Open se desfăşoară din acelaşi motiv pe un Teren Central improvizat în parcarea complexului sportiv. 

Ion Ţiriac şi Ilie Năstase au criticat în mai multe rânduri atitudinea conducerii Băncii Naţionale a României, proprietara bazei sportive din Cotroceni, pe care a acuzat-o că nu doreşte să cedeze terenul Primăriei Capitalei, dar nici să investească în modernizarea Arenelor BNR pentru a putea primi avizul ISU. 

Conform unui document aflat la MTS, fostul complex sportiv Progresul include pe lângă arenele de tenis, un stadion de fotbal, săli de sport şi multe spaţii. MTS a trecut toată baza sportivă în patrimoniul BNR conform unui protocol încheiat în 1991, semnat din partea MTS de ministrul Bogdan Niculescu Duvăz şi de Mugur Isărescu din partea BNR. 51.435 lei a fost suma virată către MTS de BNR pentru a intra în posesia terenului şi construcţiilor aferente din cele 17 hectare din centrul Bucureştiului. Conform protocolului, printre obligaţiile BNR figurează printre altele finalizarea tuturor lucrărilor de investiţii începute în 1990, obligaţia de a menţine cu prioritate destinaţia spaţiilor preluate, terenuri şi săli, pentru activitatea sportivă de performanţă a secţiilor nominalizate de MTS, colaborarea cu MTS pentru dezvoltarea sportului de performanţă, colaborarea cu MTS în vederea utilizării spaţiilor preluate pentru activităţi sportive pe baza calendarului competiţional intern şi internaţional.

AGERPRES