Anul acesta nota pe care tiriac va trebui sa o achite se va ridica la aproximativ 220.000 de dolari. Chiar daca la editia precedenta suma a fost de 300.000 de dolari, pentru prima oara fostul tenisman si-a pus problema daca mai este cazul ca in 2003 sa mai organizeze turneul de la Bucuresti. „Acum aproximativ doua luni, tiriac a spus ca daca si anul acesta va trebui sa puna bani din buzunar, atunci turneul nu isi mai are rostul”, spune Dumitru Haradau, directorul Open Romania. Turneul de la Bucuresti este unul dintre cele 23 de turnee pe care ATP le organizeaza in lume, dintr-un total de 66. Insa nu trebuie omis nici faptul ca Romania este tara cu cel mai mic venit pe cap de locuitor in care se organizeaza o competitie de o asemenea anvergura.
Anul acesta, bugetul a fost de aproximativ 600.000 de dolari, fara a lua in considerare meciul care aniversa cei 30 de ani de la ultima finala de Cupa Davis, jucata de Ilie Nastase si tiriac. „Chiar daca acest eveniment s-a desfasurat in cadrul turneului, a fost totusi un eveniment separat, organizat de McCann Erickson si Bogdan Enoiu. Chiar si sponsorii, Connex si BRD, au fost diferiti de cei ai turneului. Bugetul turneului cu acest eveniment cred ca a fost de 650.000 de dolari”, explica Dumitru Haradau.
Turneul propriu-zis a avut ca sponsor principal pe Ion tiriac (acesta este si motivul pentru care s-a numit tiriac Trophy), presented sponsor a fost RAFO, iar partenerul oficial a fost Petrom. In afara acestora au mai existat o serie de alte firme care au sponsorizat turneul fie cu bani, fie cu servicii sau diverse produse. Insa tinand seama de suma pe care tiriac a anuntat ca o va scoate din buzunar, se pare ca din sponsorizari nu au fost stransi mai mult de 380.000 de dolari. tinand seama de intentiile lui tiriac in ceea ce priveste editia viitoare, Dumitru Haradau spune ca „anul acesta s-a schimbat practic modul de a proceda fata tot ceea ce se intampla in timpul turneului”. Pana acum, tiriac platea valoarea premiilor inainte catre ATP, indiferent de ceea ce se intampla. Jucatorii sunt platiti cu un cec de catre organizatori si isi ridica banii de la ATP. Aceasta nu este o procedura obligatorie a ATP-ului, insa, se pare, ca tiriac o prefera, pentru a se asigura ca nu exista nici o defectiune si pentru a nu avea datorii ulterioare. El urma sa isi recupereze banii, ulterior, dupa organizarea turneului, daca reusea. „Anul acesta trebuia sa transmitem banii pentru ATP in 5 septembrie. Am achitat numai o prima transa de 125.000 de dolari si am anuntat ca restul va fi transmis ulterior. Domnul tiriac a spus insa ca nu vom ramane datori si ca totul va fi achitat”, a continuat Haradau.

Catarama a platit 2.000 USD pentru a juca la turneul VIP

Dupa ce in primele cinci editii drepturile de televizare au fost detinute de catre Pro TV, incepand de anul trecut acestea au fost preluate de catre Antena 1, care are un contract pe trei ani cu organizatorii. Daca pretul unui bilet de acces la Arenele BNR a fost de 10.000 de lei in primele cinci zile ale turneului, in faza semifinalelor acesta a crescut la 250.000 de lei (dar a cuprins si partida de rejucare a Cupei Davis) si a scazut, ulterior, la 150.000 de lei, pentru partida finala. Aceste sume fac din turneul de la Bucuresti, practic, cel mai ieftin turneu din lume. Totusi, strategia organizatorilor de a-si acoperi o parte din cheltuieli din biletele vandute s-a axat anul acesta mai mult pe loja. A fost organizat un, asa numit, turneu al sponsorilor, unde participantii puteau juca la dublu impreuna cu fosti jucatori, contra sumei de 2.000 de dolari. Cel care se inscria in acest turneu primea automat si o loja. „Normal ar fi fost sa avem un tablou de 64 de concurenti in acest turneu. Atunci am fi vandut 60 de loji cu 2.000 de dolari si am fi acoperit o parte din banii pentru concurs. In final au fost doar 12 echipe, iar cei care erau sponsori in turneu nu au platit. Restul, cum a fost Viorel Catarama, au scos 2.000 de dolari din buzunar si au jucat”, spune Dumitru Haradau.
Openul de la Bucuresti nu este singurul care are astfel de probleme. Turneul de la Praga nu mai exista tot din motive financiare, cel de la Hamburg are datorii de peste trei milioane de dolari, iar pentru turneul de la MALnchen s-a gasit un „title” sponsor abia in ultimul moment. Insusi Ion tiriac, care timp de zece ani a organizat turneul de la Stuttgart, a preferat sa il mute la Madrid din cauza scaderii interesului pentru acest turneu, in Germania, si datorita implicarii autoritatilor locale din Madrid in organizarea evenimentului. „Tot mai multe astfel de turnee vor disparea daca nu exista implicare politica in organizarea lor”, incheie Dumitru Haradau.    

PREMII ACORDATE LA ROMANIAN OPEN TENIS
Invingator    Finalist    Semi-Finalist    Sfert-Finalist    R/16    R/32    Q
Puncte de turneu    35        24    15            8    3    1    1
Simplu ($)    48.850        28.730    16.900            9.940    5.850    3.440    500
Dublu ($)    21.900        12.880    7.580            4.540    2.000

Domnule director Emil Ioan Pop, cum a evoluat activitatea firmei Rehau Romania si care sunt directiile de dezvoltare a firmei?
-Rehau a inceput activitatea in Romania in 1996, ca reprezentanta a concernului german Rehau AG. In 1998 s-a infiintat filiala Rehau din Romania, avand capital propriu, un depozit in Ploiesti si un sediu de birouri in Bucuresti. Dupa patru ani de activitate am reusit sa ne construim un sediu propriu, cu o suprafata de birouri de 800 mp, echipate occidental, cu un spatiu de depozitare acoperit de 2.500 mp si altul de 4.000 mp in aer liber.
La inaugurarea noului sediu ne-am propus sa devenim un ofertant complet pentru domeniul constructiilor, de la profile de ferestre si usi, profile pentru fatade si rulouri, pana la sisteme pentru instalatii sanitare, de incalzire prin pardoseala si sisteme de instalatii electrice. De asemenea avem in vedere instalatiile subterane: tubulatura din polietilena pentru alimentari cu apa, gaze, pentru drenaj, canalizari. Practic tot ce este necesar pentru realizarea unei case si este din material polimeric.
Totodata vom aborda foarte serios domeniul industrie, focalizandu-ne pe produse pentru industria mobilei (kanturi, profile si accesorii pentru mobilier), cea alimentara si a aparatelor electrocasnice, precum si pentru industria auto.
-Aveti o multime de proiecte privind colaboratorii firmei dumneavoastra. In ce constau acestea?
Avem peste 170 de clienti, distribuitori pentru sisteme si instalatii sau producatori de ferestre si mobilier, carora intentionam sa le acordam sprijin tehnic si consultanta financiara si sa-i scolarizam prin „Academia Rehau”.
-Intentionati sa demarati si activitati de productie in Romania, care sa duca la ieftinirea acestor materiale?
Ne-am propus sa demaram la Sibiu productia de tubulatura din PVC si polietilena pentru constructiile subterane, intr-o fabrica care reprezinta o investitie de circa cinci milioane de euro. O data cu demararea acesteia, dorim sa abordam si alte domenii, precum cel al industriei automobilelor. Pe viitor ne propunem sa diversificam gama de produse de pe piata romaneasca, iar punctele forte vor fi in continuare calitatea germana garantata si seriozitatea in colaborarea cu clientii nostri.