Dupa ce au asteptat zeci de ani sa fie despagubiti, peste 350 de proprietari au vandut titluri nominale cu mult sub valoarea lor. Acestia au “oferit” titluri de proprietate de 500 de milioane lei la 40% din valoarea lor, obtinand doar 200 de milioane lei in contul caselor si terenurilor pe care nu le-au putut recupera de la stat. Investitorii cu experienta pe piata de capital au speculat momentul cumparand aceste titluri nominale cu o valoare aproape de trei ori mai mare decat sumele platite de ei.
Constituirea fondului de investitii “Proprietatea”, fond infiintat cu scopul de a despagubi fostii proprietari de imobile nationalizate, si listarea lui la bursa le poate aduce cumparatorilor acestor creante castiguri chiar mai mari. “Din prima luna dupa constituirea Fondului de investitii Proprietatea, ma astept ca persoanele care trebuie despagubite sa castige valoarea initiala a titlurilor sau un pic peste aceasta”, a spus Nicolae Ivan, secretar de stat in Ministerul Finantelor. Ba mai mult, cumparatorii creantelor care vor dori sa-si pastreze actiunile la “Proprietatea”, vor putea obtine, pe an, un castig de pana la 20% din valoarea lor. “In general, fondurile de investitii au un grad de eficienta undeva intre 10% pana la 20% – valori de apreciere pe an. Acest fond va fi spre zonele mai mari de eficienta datorita dimensiunii lui foarte mari”, a spus secretarul de stat. Cifra totala a activului Fondului este de 4,5 miliarde de euro si a fost stabilita in functie de valoarea despagubirilor.
Supraevaluarea activelor duce la pierderi
Scenariul constituirii fondului de investitii seamana izbitor de mult cu “Programul de privatizare in masa” din perioada 1991-1996. Multi dintre investitorii de atunci au cumparat sute de cupoane in speranta ca vor castiga in urma transformarii lor in actiuni ale companiilor scoase la vanzare. “Cand am pus bazele programului de privatizare a pietei de capital, economia Romaniei nu era pregatita pentru asa ceva. sansele de reusita ale Fondului de investitii sunt mai mari datorita pietei de capital deja create si a existentei unei burse bune”, a spus Mircea Cosea, initiatorul programului de privatizare.
Fondul implica insa si riscuri. Din cele 94 de societati care vor alimenta fondul, jumatate sunt societati mici sau societati precum Metrorex, CFR Calatori, subventionate de la bugetul de stat. O problema o constituie si creantele pe care statul roman le are de recuperat din Irak, Siria si din alte tari, creante care vor fi virate in Fond. Experienta anterioara in domeniu arata ca posibilitatea de recuperare a acestora este destul de mica comparativ cu valoarea lor nominala. In plus, aceste creante “nu pot fi incluse pe piata de capital din moment ce ele sunt incluse pe o alta piata, cea a recuperarilor”, a spus Mircea Cosea. El a adaugat ca nici modalitatea de stabilire a valorii activelor care vor fi virate in Fond nu este tocmai buna. “Se repeta greseala facuta in programul de privatizare pentru ca stabilirea valorii activelor trebuie calculata la valoarea de piata si nu la cea de inventar, cum vor sa faca acum”, a adaugat Cosea.
Stabilirea valorii activelor reprezinta un risc si pentru societatea care va administra Fondul. “O supraevaluare a activelor poate duce la pierderi foarte mari pentru administrator”, a spus Matei Paun, partener managerial la banca de investitii BAC Romania. Administratorul Fondului va fi ales in toamna, in urma unei licitatii organizate de Ministerul Finantelor Publice. “Decizia de a participa la licitatie este una grea pentru orice societate cu experienta in domeniu, pentru ca la noi nu este vorba de un fond care incepe cu bani, ci cu actiuni alese de Guvern. Eu as considera-o riscanta”, a spus Paun. In plus, Nicolae Ivan, secretar de stat in MFP, a afirmat 4,5 miliarde de euro, o treime din capitalizarea bursei, este o suma mare la nivelul Europei, si ca falimentul Fondului “Proprietatea” ar putea provoca un crah la bursele unde va fi listat.
Cum ajungi din proprietar de case, actionar
• Imposibilitatea despagubirii in bani a proprietarilor de imobile nationalizate a dus la decizia Guvernului de a acorda persoanelor in cauza titluri de valoare nominala in contul caselor si terenurilor lute de stat.
• Dupa publicarea in Monitorul Oficial a Legii privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, titlurile nominale au fost inlocuite cu titluri de despagubire.
• Dupa constituirea Fondului Proprietatea, titlurile de despagubire vor fi convertite in actiuni.
• Ministerul Finantelor va organiza in toamna o licitatie pentru stabilirea societatii de administrare.
• In maximum un an, cand titlurile Fondului vor fi listate la Bursa, fostii proprietari isi vor putea vinde actiunile sau pot sa ramana actionari ai fondului si sa astepte platile de dividende din partea acestuia.
“Sansele de reusita ale Fondului sunt mai mari decat cele pe care le-a avut Programul de privatizare, datorita pietei de capital deja create si a functionarii bursei.”
Mircea Cosea,
deputat PNL
“Decizia de a participa la licitatia pentru administrarea Fondului este una grea, pentru ca nu este un fond care incepe cu bani, ci cu actiuni alese de Guvern.”
Matei Paun,
partener managerial la banca de investitii BAC Romania
Etapele Infiintarii programului de privatizare
• Fondul “Proprietatea” reia ideea privatizarii pietei de capital inceputa in 1991 prin “Programul de privatizare in masa”. Scopul Programului a fost acela de a distribui cu titlu gratuit, catre populatie, 30% din capitalul social al societatilor de stat.
• Programul prevedea constituirea unui parteneriat bazat pe actionariat, realizat in trei etape: constituirea unei structuri preactionariale prin raspandirea cupoanelor, crearea unei piete de capital si privatizarea sistemului bancar.
• Mecanismul de formare a Programului de Privatizare a pornit de la o lista de 4.000 de societati. In urma unui proces de selectie, acestea au fost trecute pe liste separate, multe dintre societati fiind catalogate ca intreprinderi strategice (nu trebuiau vandute strainilor). Astfel, au ramas 1.870 de societati care puteau participa la programul de privatizare, multe dintre ele foarte mici.
• Valoarea cupoanelor a fost stabilita in functie de valoarea de inventar a fiecarei societati si numarul de cupoane.