Ministerul Finantelor si Banca Nationala a Romaniei au introdus noi reguli privind tranzactionarea titlurilor de stat cu scadente mai mari de un an. Monopolul pietei monetare interbancare asupra acestor operatiuni a fost spart printr-un regulament recent finalizat de cele doua institutii. Bancile comerciale, singurii actori ai momentului pe piata in care sunt tranzactionate titlurile de stat, vor intra in concurenta cu societatile de valori mobiliare (SVM). Titlurile de stat emise pe o perioada mai mare de un an, de Ministerul Finantelor vor fi tranzactionate pe piata de capital, dupa elaborarea normelor metodologice de aplicare a regulamentului, cel mai probabil, in toamna acestui an. „Un succes pe sfert obtinut de operatorii din piata de capital”, afirma brokeri de pe piata de capital.
SVM vor putea cumpara titluri de stat, in nume propriu sau in numele clientilor, de pe piata primara (adica la momentul plasarii emisiunilor) si vor putea participa la tranzactiile efectuate pe piata secundara (in timpul operatiunilor de cumparare si vanzare a titlurilor aflate in circulatie).
Noul regulament emis de Ministerul Finantelor si Banca Nationala a Romaniei (aflat acum la avizare, la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare) raspunde, pe de o parte, doleantelor exprimate de aproape cinci ani de operatorii pietei de capital care tanjeau, fireste, dupa veniturile incasate de bancile comerciale de pe urma plasamentelor in titluri de stat. Pe de alta parte, a fost o decizie luata la insistentele Bursei de Valori, care spera intr-o dinamizare a pietei de capital (aflata, acum, la cele mai joase cote) prin includerea la tranzactionare a acestor titluri de valoare. Ceea ce au obtinut insa operatorii pietei de capital este departe de ce si-ar fi dorit. In primul rand, pentru ca accesul le-a fost permis numai pentru titlurile cu scadente mai mari de peste un an.
37.000 miliarde lei, plasati pe termen lung
De ce au deschis autoritatile romane piata doar pentru titlurile cu scadente mai mari de un an? „Aceasta este o chestiune tehnica si este inclusa in lege. Tranzactiile cu titluri ce au scadentele de pana la un an sunt apanajul pietei monetare, reglementata de Banca Nationala a Romaniei si pe care sunt prezente numai bancile comerciale”, afirma Alexandra Stamanichi, director adjunct in cadrul directiei Trezoreria Statului. In al doilea rand, interesul Ministerului Finantelor este de a incuraja plasamentele pe termen lung, pentru a face mai usoara povara cheltuielilor cu dobanzile. Oferind o lichiditate mai mare pietei secundare, pe care se tranzactioneaza titlurile de stat, oficialii Finantelor spera in sporirea atractivitatii acestora, pentru potentialii creditori. In prezent, situatia titlurilor emise cu scadente mai mari de un an se prezinta astfel: dintr-un total al datoriei publice interne (data de emisiunile de titluri de stat) de aproape 60.000 miliarde de lei, 26.000 miliarde lei reprezinta obligatiuni de stat in lei si 11.000 miliarde lei este contravaloarea titlurilor emise in valuta (marca germana si dolar).
Finantele spera sa poata strapunge barierele, in ceea ce priveste contractarea de la intern a unor imprumuturi cu scadente mai mari. Bancherii insa sunt mai sceptici. „Nu cred ca se vor gasi prea curand clienti interesati sa investeasca in titluri cu scadente pe termene lungi. Ministerul Finantelor are interesul sa-si mareasca scadentele la imprumuturi, dar cati vor fi dispusi sa investeasca pe termen lung? Fiecare dintre cei interesati sa investeasca – persoane fizice sau juridice- isi va face propriile calcule si balanta va inclina spre plasamentele pe termen scurt. Apoi, mai intervine un aspect: stabilitatea economica, increderea in previziunile exprimate de oficiali”, apreciaza Claudiu Cercel, director adjunct in Directia de Trezorerie a Bancii Romane pentru Dezvoltare.
Va putea Ministerul Finantelor sa atraga, cu ajutorul noului regulament, resurse imobilizate acum in banci? Teoretic, noile conditii de tranzactionare pot conduce catre aceasta concluzie. Oamenii vor putea investi in titluri, prin intermediul societatilor de valori mobiliare. Plasamentele in titluri de stat sunt garantate. Crizele financiare din ultimii ani ar putea influenta decizia de a investi in titluri de stat. De altfel, experienta a demonstrat ca emisiunile lansate de Finante pana acum s-au bucurat de succes in randul populatiei.
Insa, in conditiile in care autoritatile romane previzioneaza o scadere a inflatiei, atunci si nivelul dobanzilor acceptate de Finante se va situa pe o panta descendenta. Calculele sunt simple, iar rezultatele inclina balanta in favoarea plasamentelor pe termen scurt, cu posibilitatea capitalizarii dobanzilor. Ele vor eclipsa, astfel, plasamentele in titluri cu dobanda fixa. Daca scadentele sunt mari, cu atat mai putine sanse sunt de a capta atentia investitorilor spre obligatiunile de stat.
Totusi, incercarea Finantelor de a oferi o mai mare lichiditate titlurilor de stat, prin libera lor tranzactionare pe piata de capital, este un pas important, dar efectele vor fi vizibile pe termen lung.
Doar Gelsor indeplineste conditiile BNR
Intrarea bancilor comerciale in concurenta cu societatile de valori mobiliare poate determina scaderea dobanzilor la titlurile emise de Finante. Bancile nu vor mai putea impune, singure, niveluri ale dobanzilor, speculand nevoia de bani a Ministerului Finantelor. Nu putine au fost cazurile in care bancile comerciale au refuzat dobanzile oferite de Finante, stiind bine ca statul este dependent de resurse atrase de ele de la clienti. Aparitia unor noi jucatori pe piata (in prezent, societatile de valori mobiliare puteau plasa in titluri resursele proprii sau pe cele atrase de la clienti, prin intermediul bancilor comerciale) si facilitatea acordata creditorilor de orice fel, persoane fizice si juridice (prin tranzactionarea titlurilor pe piata de capital) vor influenta, fireste, si nivelul dobanzilor. Daca dobanzile la titluri vor scadea, ca efect al concurentei pe piata, bancile comerciale vor fi nevoite sa-si diversifice plasamentele. Evolutia pietei le va obliga sa-si deschida portile catre economia reala. Activele bancilor se vor orienta, in aceste conditii, spre credite. O data cu aceasta vor cobori si dobanzile active.
Claudiu Cercel, trezorierul BRD, crede insa ca „nu vor aparea modificari semnificative pe termen scurt”. El afirma ca marii jucatori, in piata, vor ramane tot bancile comerciale. Pe de o parte, pentru ca ele dispun acum de cele mai mari resurse. Pe de alta parte, accesul societatilor de valori mobiliare la tranzactiile directe cu titluri este ingradit, prin cerinte minime de capital. Pe piata primara vor intra numai SVM care au un capital social minim de 75 miliarde de lei (jumatate din capitalul social al bancilor comerciale). Pe piata secundara vor avea acces societatile care au un capital social minim de 37,5 miliarde de lei.
In aceste conditii, doar cateva SVM vor putea accede catre tranzactiile cu titluri. Vor fi avantajate cele ce apartin bancilor comerciale, indeosebi celor straine, acestea avand resurse pentru a aduce capitalul la limita impusa de noul regulament. Dintre SVM existente in piata de capital, doar Gelsor indeplineste acum conditia de capital, impusa de regulamentul emis de Finante si de BNR (si el are in spate Banca Romana de Scont), avand un capital social de 85 miliarde lei, la mare distanta de celelalte. Si nu este de mirare, atata vreme cat, pentru a corespunde cerintelor legii specifice pietei de capital, SVM trebuia sa aiba un capital social de cel mult sase miliarde de lei.     

PLUSURI

· persoanele fizice pot tranzactiona titluri de stat emise de MF
· SVM pot intra direct pe piata
primara si secundara a titlurilor de stat
· Concurenta bancilor comerciale cu SVM poate conduce la scaderea dobanzilor

MINUSURI

• cerintele de capital (75 mld. lei si 37,5 mld. lei) ingradesc accesul intermediarilor pe piata de capitalr
• intrarea la tranzactionare doar a titlurilor cu scadente mari nu va avea forta sa incurajeze plasamentele in aceste hartii de valoarer