La sfârşitul lui 2009, se vor împlini 20 de ani de la ieşirea ţării noastre dintr-o perioadă de peste 40 de ani de comunism. După 1989, societatea românească a adoptat treptat modelul american: individualismul a devenit regulă; banii nu mai sunt un subiect tabu; societatea de consum reprezintă un ideal; maşinile scumpe şi ceasurile opulente sunt simboluri ale reuşitei; ziarul pe care îl citiţi se numeşte Capital; Bucureştiul seamănă mai degrabă cu Vestul Sălbatic american decât cu un oraş civilizat.

Ne dorim modelul american? În acest caz, să ne asumăm această dorinţă până la capăt! Puterea banului, liberalismul şi libertatea americanilor sunt mereu însoţite de morală, reguli, reevaluări succesive, dar şi de sancţiuni şi de respect. Alegerea lui Barack Obama, discursul său şi primele măsuri luate ne dovedesc acest lucru. Aşa cum ni se demonstrează în momentele istorice, exemplul vine de sus. Omul politic este cel care arată drumul, care oferă o viziune şi dă o direcţie naţiunii.

În România nu avem un Barack. Viziunea oamenilor noştri politici se opreşte des la nivelul acoperişului unei vile personale, probabil un P+2 pentru cei mai ambiţioşi… Morala nu este o virtute, legile par făcute pentru idioţi.

Cei care erau copii în anii ’80 au acum în jurul vârstei de 30 de ani. S-au adaptat la ceea ce România a putut să le ofere: o ţară frumoasă cu un trecut complex; o dezvoltare economică excepţională în ultimii ani; slujbe cu mare răspundere şi salarii ridicate. Şi, desigur, multe blocaje rutiere, câţiva kilometri de autostradă şi trei staţii de metrou în plus în Bucureşti. Deseori, tinerii au călătorit în străinătate. Atâta timp cât ţara se dezvoltă, ambianţa de Vest Sălbatic american a fost suportată şi acceptată. Dar astăzi, cu actuala criză şi cu problemele cu care România se va confrunta, toţi aceşti tineri de 30 de ani, care au realizat boom-ul economic şi care au lăsat sfera publică să-şi urmeze în linişte cursul, s-ar putea interesa din ce în ce mai mult de politică, de morala absentă şi de legile nerespectate.

Doamnelor şi domnilor politicieni, luaţi aminte! Tinerii s-ar putea întoarce la vot. Şi-ar putea dori să-şi asume responsabilităţi în politică. Ar putea să ceară o viziune, o morală şi legi respectate. Cei mai ne­buni şi-ar putea chiar dori să aplice la noi ceea ce Barack Obama a rostit în discursul său de învestire: „Doar atunci când cei dintre voi care administrează banii publici vor fi responsabilizaţi se va revigora încrederea vitală dintre popor şi guvernul său.“ Vrem modelul american – atunci să ne asumăm dorinţa până la capăt! Şi să ne angajăm în politică.

Alexandre Almăjeanu este fondator al Fundaţiei Gentica şi Profesor la Institut de Sciences Politiques de Paris