forurilor europene in ceea ce priveste aceasta componenta a criteriului politic de aderare la Uniunea Europeana. In 2003, raportul de tara punea diplomatic problema coruptiei autohtone, catalogand-o drept „fenomen larg raspandit, ce afecteaza societatea sub toate aspectele sale”. Nota totodata faptul ca autoritatile au luat masuri de contracarare, dar ca punerea in practica, pe ansamblu, a politicii de combatere a coruptiei a fost „limitata”. Abstractie facand de artificiile caracteristice limbajului raportorilor europeni, mesajul era foarte clar: adoptati legi, dar aplicarea lor lasa de dorit. Situatia a ramas neschimbata. Masuri anticoruptie se iau intr-un ritm debordant, pachetul legislativ este din ce in ce mai stufos, dar de luptat, Parchetul National Anticoruptie lupta cu functionari publici marunti, medici si vamesi. Demnitarii nu sunt deranjati pentru incalcarea Legii anticoruptie.Iar cei ce nu tin cont de lege, fara a suporta in vreun fel consecintele, se afla in structuri cheie ale administratiei centrale. Este concluzia la care a ajuns Centrul de Resurse Juridice, care, in colaborare cu Fundatia pentru o Societate Deschisa, monitorizeaza aplicarea legislatiei. Adoptata de ochii Uniunii Europene, aceasta nu functioneaza. Printre cei imuni in fata legii se afla Avocatul Poporului, Banca Nationala a Romaniei, Serviciul Roman de Informatii, Societatea Romana de Televiziune, Societatea Romana de Radiodifuziune, Curtea de Conturi. Desi obligati de lege sa-si declare averile si sa reactualizeze informatiile, functionari de rang inalt din structurile acestor institutii omit sa o faca, fara a fi trasi la raspundere.
Nu toti sunt egali in fata legii
Secretul imunitatii consta in lacunele legii, arata analistul Valerian Stan, coordonator de program in cadrul Institutului pentru Politici Publice, lacune cunoscute si tolerate de catre Guvern. „Am participat la elaborarea Legii anticoruptie si am semnalat deficientele care o fac inofensiva, dar observatiile au fost ignorate”, spune Valerian Stan. Pozitia sa este intarita de Raportul national asupra coruptiei, realizat de Asociatia Romana pentru Transparenta, care afirma ca legea anticoruptie nu furnizeaza nici o modalitate de control a declaratiilor demnitarilor si inaltilor functionari publici si ca „prevederile in domeniu nu sunt respectate, sau chiar sunt luate in deradere”.Nu este deci surprinzator ca doar 14% din romani cred ce li se spune, anume ca fenomenul coruptiei este in scadere. Nu este surprinzator nici curentul de opinie din randul investitorilor, acela ca legislatia anticoruptie este o forma fara fond, ce nu schimba nimic devreme ce nu se aplica. Ar fi insa surprinzator ca raportul de tara, ce urmeaza a fi dat publicitatii saptamana viitoare, sa constate ca Romania a rezolvat problema si ca toti cetatenii sunt egali in fata legii.
Noii alesi locali au naravuri vechi
Exista o lege care-i obliga pe alesii locali din prefecturi si consilii judetene sa-si faca publice, pe Internet, declaratiile de avere in cel mult 30 de zile de la data anuntarii rezultatelor alegerilor locale. Un raport realizat de Centrul de Resurse Juridice arata ca legea cu pricina (nr. 115/1996) este ignorata cu buna stiinta:
· in judetul Ialomita nu apare nici o declaratie de avere, publice fiind doar numele fostilor consilieri locali;
· in judetul Ilfov, declaratiile de avere ale noului presedinte al Consiliului judetean, precum si cele ale noilor consilieri sunt publice, dar nu toate pot fi accesate;
· in judetul Vrancea, la doua luni dupa alegerile locale, declaratiile de avere ale consilierilor validati lipsesc de pe pagina web a Consiliului Judetean.
