isi produc singuri caldura. In primele zile friguroase din toamna lui 2002, 1.960 de familii din Medias, clienti ai sistemului centralizat de incalzire, au aflat cu surprindere ca regia si-a inchis portile. Unii s-au grabit sa-si instaleze centrale termice, dar cei mai multi au fost nevoiti sa apeleze la solutii de urgenta si improvizatii pentru a putea trece prin iarna.Situatii similare au avut loc in celelalte zece municipii unde termoficarea a capotat, din lipsa de clienti sau din cauza resta
isi produc singuri caldura. In primele zile friguroase din toamna lui 2002, 1.960 de familii din Medias, clienti ai sistemului centralizat de incalzire, au aflat cu surprindere ca regia si-a inchis portile. Unii s-au grabit sa-si instaleze centrale termice, dar cei mai multi au fost nevoiti sa apeleze la solutii de urgenta si improvizatii pentru a putea trece prin iarna.
Situatii similare au avut loc in celelalte zece municipii unde termoficarea a capotat, din lipsa de clienti sau din cauza restantelor foarte mari: Blaj, Baia-Mare, Carei, Calarasi, Curtea de Arges, Orastie, Satu-Mare, Sebes, Slatina si Targu Secuiesc. La fel in zeci de orasele si comune, care, la randul lor, au pierdut pariul cu incalzirea centrala.
Conform datelor Ministerului Administratiei si Internelor, in 1990 in Romania erau conectate la reteaua de termoficare circa trei milioane de apartamente din 251 de localitati, adica aproximativ o treime din populatia tarii. Agentul termic produs in CET-uri sau in centrale de cartier mai patrunde, azi, in 2,3 milioane de locuinte din 179 de localitati. Restul (insemnand aproape doua milioane de oameni) au ajuns, de voie sau de nevoie, sa foloseasca alte metode pentru a alunga frigul iernii.
Solutiile adoptate variaza de la oras la oras, de la bloc la bloc si chiar de la familie la familie. Astfel, daca unii si-au montat centrale de apartament sau de scara, iar altii au apelat la calorifere electrice sau convectoare, sunt destule blocuri din Romania unde soba cu lemne, godinul cu rumegus sau, pur si simplu, cuptorul aragazului au inlocuit caloriferele aruncate la fier vechi.
Cele 11 municipii care au renuntat total la sistemele de termoficare au trecut prin experiente diferite. Potrivit prefectului de Olt, Marin Diaconescu, in Slatina s-au montat pana in acest an peste 10.000 de centrale de apartament. „Restul de 35 – 40% din cei conectati la retea au solicitat si ei debransarea, din cauza sistemului invechit, cu pierderi enorme, care a condus la cresterea pretului gigacaloriei. Multi au apelat la electricitate pentru a se incalzi”, a explicat el.
La Curtea de Arges, autoritatile au estimat ca oamenii au investit circa 250 de miliarde de lei in sisteme individuale, mai mult sau mai putin moderne. „Cu trei sferturi din aceasta suma se reabilita complet sistemul vechi”, spune Cristian Oniceanu, expert in cadrul Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile de Gospodarire Comunala (ANRSC).
Cu totul alta este situatia la Baia Mare. „Sistemul centralizat are o serie de deficiente majore: dificultatea de a masura consumul pe fiecare locuinta, gestionarea aproape imposibila a pierderilor, inexistenta transparentei privind preturile si subventionarea. Apoi, bunul platnic nu poate obtine un confort mai mare, iar decuplarea celor care nu platesc majoreaza cheltuielile si dezechilibreaza sistemul”, explica primarul Cristian Anghel.
„In concluzie, autoritatile au decis, inca din 1994, sa construiasca microcentrale pentru fiecare cladire. In prezent, 77 de institutii publice si 137 din cele 860 de blocuri au astfel de microcentrale. Din cei ramasi, 60% si-au montat centrale de apartament, iar restul utilizeaza convectoare sau aragazul”, spune edilul.
Pe langa orasele unde furnizorii de energie termica au sucombat, sunt destule localitati unde acestia de-abia isi mai trag sufletul. La Targu-Jiu, de pilda, doar 3.000 de apartamente din 22.500 mai sunt conectate la reteaua Aquaterm SA. In Targu-Mures, proportia este de 8.000 la 45.000, iar la Dej SC Termia SA, care deservea initial un numar de 9.700 de apartamente, mai are in prezent 500, din care se estimeaza ca pana in decembrie nu vor ramane decat 200.
Ceva mai bine se descurca operatorii din marile orase, unde, spun analistii, veniturile peste medie le permit oamenilor sa suporte costurile ridicate ale intretinerii. La Craiova, doar 500 de persoane s-au debransat in acest an. La Timisoara, numarul de clienti a ramas acelasi ca in 1990 (100.000). Cel mai probabil datorita faptului ca orasul este complet contorizat inca din 2000, iar incalzirea se plateste in rate egale tot timpul anului. Acum problema cea mai stringenta este fuziunea celor doi furnizori de energie termica Termocet si Calor. „Fuziunea ar putea duce la o reducere de 5% a facturilor, ca urmare a reducerilor de personal”, spune managerul Calor, Ioan Piturca.
De la inceputul anului si pana in prezent, RADET Constanta a primit aproximativ 2.000 de solicitari pentru debransare, cu 1.500 mai putine decat in 2002. Purtatorul de cuvant al Regiei, Bogdan Musat, declara ca cele mai multe cereri sunt pentru debransarea partiala. Acestea sunt depuse in special de batrani si de persoanele cu venituri reduse.
Furnizorul aradean Arterm a inregistrat pana acum 1.780 cereri de debransare, din care doar 3% reprezinta debransari totale. „Raportat la totalul de abonati, aproape 40.000, este nesemnificativ. Merita spus ca am avut si 323 de cereri de rebransare”, spune Ioan Crisan, director de coordonare-organizare al Arterm.
Ceva mai multi oameni au renuntat la sistem in Iasi. In acest moment sunt bransate la CET circa 60.000 de familii, dintr-un total de 84.000. Celalalt producator local de energie termica, SC Termo-Gaz, are circa 2.000 de clienti. In 2003, s-a triplat numarul celor care vor sa se debranseze de la sistemul centralizat. Conducerea CET isi propune sa recastige o parte din clientii pierduti, promitandu-le facturi mai mici. Ion Mihai, directorul CET, a anuntat achizitionarea a 800 de gigacalorimetre care vor masura cu precizie consumul. El a mai spus ca ajutoarele de caldura distribuite de Guvern familiilor nevoiase sunt suficiente pentru a plati facturile la intretinere pe timp de iarna. Si in orasul de sub Tampa numarul debransarilor este destul de mare. Pana la 15 septembrie, aproximativ 20.000 de brasoveni (circa 20%) renuntasera la sistem. „Este un procent ridicat, dar nu credem ca activitatea regiei va fi afectata”, a declarat Iosif Gulacs, directorul general al CET Brasov. De la inceputul anului in Cluj s-au inregistrat 7.000 de cereri, numarul total al debransatilor ridicandu-se la 30.000, dintr-un total initial de 83.000 de beneficiari. Asta desi 61 dintre cele 67 de centrale de cartier functioneaza complet automatizat, iar din cele 145 km de retele termice s-au inlocuit 90 km.
Asta arata ca investitiile similare prevazute in Capitala (contorizarea a 12.000 de scari de bloc, realizata pana acum la un nivel de sub 1%, automatizarea punctelor termice si inlocuirea retelelor) ar putea sa nu dea prea mari rezultate. si ca cele circa 20.000 de apartamente debransate pana acum ar putea sa nu fie decat inceputul. (Ramona Zamfir – Slatina si Craiova, Malin Bot – Timisoara, A.Z. – Constanta, Cosmin Trif – Arad, Mihai Popa – Iasi, Razvan Popa – Brasov, Ambrus Bela – Cluj si Dej).
Termoficarea, ieri si azi
· 3.000.000 de apartamente din 251 de localitati erau conectate la sistemul centralizat de termoficare in 1990;
· 2.300.000 de apartamente din 179 de localitati mai erau conectate in toamna lui 2003;
· Circa 4.500 mld. lei costa, intr-o luna de iarna, incalzirea acestora la nivelul pretului de referinta. Costurile reale sunt de circa 6.000 mld. lei;
· 11 municipii, din care 4 resedinte de judet, nu mai au furnizori de energie termica;
· In alte circa 50 de localitati numarul clientilor a scazut drastic, situandu-se in prezent la sub 20% din cel inregistrat in 1990;
· Cele mai mici proportii de debransati se inregistreaza in marile orase, specialistii spunand ca este vorba de veniturile peste medie, care le permit oamenilor sa suporte facturile incarcate de intretinere.