Toată Franța e în stare de șoc! Chiar dacă țara a fost paralizată de sutele de mii de oameni care au ieșit în stradă să protesteze, Senatul din Franța a adoptat sâmbătă, 11 martie, reforma controversată a pensiilor. Decizia a fost luată după ce proiectul emblematic al preşedintelui Emmanuel Macron a fost subiectul unor dezbateri intense și a generat greve şi demonstraţii timp de mai multe săptămâni.
Presa internațională notează că premierul Elisabeth Borne a salutat imediat decizia și a spus că „există o majoritate” în Parlament pentru adoptarea reformei.
„S-a făcut un pas important”, a declarat Elisabeth Borne pentru afp.com
Proiectul va fi supus unui vot în Adunarea Naţională
Totuși, proiectul nu şi-a încheiat călătoria legislativă. Acesta va fi supus unui vot crucial probabil în Adunarea Naţională, care va avea loc probabil în ziua de joi, scrie sursa menționată.
Senatul şi-a încheiat cursa contra cronometru sâmbătă seara, cu o zi înaintea termenului stabilit, duminică la miezul nopţii, conform articolului din Constituţie la care guvernul a recurs pentru a limita timpul dezbaterilor legislative.
Sute de mii de oameni au ieşit în stradă
În timp ce Senatul încheia examinarea reformei, sute de mii de oameni au ieşit în stradă în a şaptea zi de acţiune împotriva reformei şi a creşterii vârstei legale de pensionare de la 62 la 64 de ani.
Ministerul de Interne a numărat 368.000 de manifestanţi în Franţa, dintre care 48.000 la Paris, mai puţin decât pe 16 februarie, zi care a mobilizat cel mai puţin de la începutul protestului din 19 ianuarie. Cifrele sunt în scădere semnificativă faţă de marţi, când 1,28 milioane de oameni au ieşit în stradă în Franţa, potrivit Ministerului de Interne.
La rândul său, sindicatul CGT a estimat că peste un milion de persoane au manifestat sâmbătă. Este cea mai mică cifră prezentată de sindicatul central de la începutul mişcării sociale, mai mică decât cei 1,3 milioane de manifestanţi din 16 februarie.
Francezii sunt în cea mai mare parte ostili acestei reforme
Francezii sunt, potrivit sondajelor, în cea mai mare parte ostili acestei reforme, considerând-o „nedreaptă”, în special pentru femeile şi angajaţii cu locuri de muncă dificile.
Amintim că avalanşa de amendamente depuse de alianţa de stânga NUPES a împiedicat în luna februarie Adunarea să se pronunţe asupra acestei reforme, contestată din toate părţile, fără a reuşi măcar să examineze articolul 7 care prevede creşterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani.
În Senat, unde partidul de stânga radical Franţa Nesupusă (n.red. „La France insoumise” sau LFI) nu are membri aleşi, dezbaterile au fost mai furtunoase decât se aştepta.
Pentru a grăbi discuţiile care s-au prelungit, ministrul Muncii a recurs la articolul 44.3 din Constituţie, care permite un vot unic pe întregul text fără a se supune la vot amendamentele la care guvernul se opune.
Acum este rândul Comisiei paritare mixte (CMP) să contribuie la un compromis asupra măsurilor pe care Adunarea şi Senatul nu le votează în aceiaşi termeni. Potrivit sursei menționate, tabăra prezidenţială şi dreapta par să deţină control în această comisie.
Opoziţia ar putea recurge la o moţiune de cenzură
Amintim că președintele Emmanuel Macron a spus vineri că reforma pensiilor trebuie să se „termine” în Parlament, sugerând că nu exclude nimic, inclusiv recurgerea la articolul 49.3 din Constituţie, care permite adoptarea fără vot.
Totodată, opoziţia ar putea recurge la o moţiune de cenzură, pentru a determina căderea guvernului.