Suna diplomatic, recomandare; de fapt, cuvantul ar trebui citit „ordin”, explica un oficial din Comitetul de Admitere la cota Bursei, organism care, acceptand listarea SIF Transilvania la Categoria I a BVB, a „recomandat” ca, in termen de sase luni, Adunarea Generala a Actionarilor sa ia o decizie in vederea ridicarii plafonului de 0,1% pana la care, conform statutului, un investitor poate participa la capitalul social al societatii de investitii.
Comisia ar fi putut fi mai dura dar, fireste, nu putea strica ziua zecilor de ziaristi si oficiali veniti sa asiste la conferinta de presa urmata de cocteil pe care, sigura pe sine, SIF Transilvania il organiza in cinstea admiterii sale la Bursa. Si, in plus, exista precedentul SIF Muntenia, admisa si ea la cota Bursei cu doar doua saptamani inainte, cu aceeasi severa „recomandare”. Nu se va intampla astfel si cu celelalte doua ramase (SIF Oltenia era deja si ea admisa la ora inchiderii editiei), SIF Banat Crisana si SIF Moldova, si pentru ceva vreme stanjenitorul subiect va fi inchis.
Si oricum, au lasat oficialii sa se inteleaga, acest controversat procent n-ar trebui sa strice sarbatoarea. Caci, in rest, cotarea SIF la Bursa este un prilej de bucurie pentru toata lumea. Milioane de actionari se bucura ca-si vor vedea, in sfarsit, valoarea reala a cuponului de un milion primit in PPM (foarte posibil ca bucuria sa nu dureze mult), societatile de brokeraj spera intr-o relansare a afacerii lor din intermedierea actiunilor, iar rechinii – foarte putini – se bucura adulmecand o prada tentanta. Stere Farmache, incercatul director general al BVB, se bucura, probabil, cel mai mult. Calculand impactul pe care cotarea SIF il va avea asupra rezultatelor financiare ale BVB, directorul general preconiza dublarea veniturilor pe ultimele sase luni din acest an, fata de cele realizate in primele sase. Din pacate, calculele si le-a facut putin prea devreme, caci SIF n-au fost cotate asa cum se crezuse, incepand cu luna iulie, tranzactionarea actiunilor lor fiind amanata pentru septembrie sau octombrie a.c.
Usor, deci, de inteles de ce reprezentantul Bursei a acceptat la cota aceste SIF, care nu se supun legilor pietei, chiar daca e cel mai in masura sa stie ca listarea unei societati pe piata de capital n-are practic nici un rost daca piata nu este lasata sa stabileasca pretul actiunilor sale. Dar BVB, cu volume zilnice de actiuni in valoare de nici 100.000 dolari, avea putin de ales. Si daca Stere Farmache s-ar fi opus, de exemplu, listarii SIF Muntenia din cauza acelui procent de 0,1%, el ar fi trebuit, probabil, sa raspunda in fata sefului sau, presedintele BVB, senatorul Marian Pana, care este si membru in CA al SIF Muntenia.
Fondurile deschise par mai frumoase decat SIF
Sperante mari sunt legate de cotarea SIF la BVB, cand sute de milioane de actiuni vor fi disponibile spre tranzactionare. Ca si tinte investitionale insa, SIF vor ramane inca multa vreme un taram nesigur. Cei care ar dori sa se implice in managementul acestora cumparand mai multe actiuni la SIF sunt opriti de acel procent prohibitiv stipulat in statutele lor. Investitorii sofisticati isi creeaza, de regula, propriile lor fonduri inchise de investitii, or, in Romania n-a aparut natural nici un astfel de fond. Datorita legislatiei in vigoare care impoziteaza fondurile inchise de investitii pe actiuni ca pe orice societate comerciala, cu 38% din profit, operatorii de pe piata de capital prefera sa lanseze fonduri deschise de investitii. Dar pretul la Bursa va fi determinat si de cat de bine vor sti SIF sa-si inteleaga menirea: aceea de a inmulti banii actionarilor. Altfel decat pana acum, SIF vor trebui sa-si schimbe radical strategia, adoptand o politica de crestere a valorii actiunilor si nu una orientata exclusiv spre obtinere de dividende.
Pentru a reusi acest lucru, presedintii de SIF trebuie sa invete sa controleze piata, cunoscand legile nescrise ale acesteia. Iar o astfel de lege spune ca pretul unei actiuni creste, cu cat interesul pentru a cumpara este mai mare, si nu cu cat interesul de a vinde este mai mic.