Toate detaliile despre COVID-19. Care e diferența între caz suspect, caz probabil sau caz confirmat

Institutul Naţional de Sănătate Publică a spus totul despre COVID-19. Institutul a actualizat definiţiile și a explicat ce presupune „caz suspect”, „caz probabil”, „caz confirmat” și „contact”.

S-a aflat tot despre Covid-19. INSP a dat detaliile despre ce înseamnă caz suspect, probabil, confirmat și contact.

În ceea ce privește definiția de „caz suspect”, aceasta este orice persoană cu debut brusc de febră şi tuse sau orice persoană cu debut brusc al oricăror 3 sau mai multe dintre următoarele semne şi simptome: febră, tuse, astenie, cefalee, mialgii, dureri în gât, coriza, dispnee, anorexie / greţuri /vărsături, diaree, status mental alterat. Mai este inclusă și orice persoană cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie sau orice persoană cu infecţie respiratorie acută severă (SARI) – febră sau istoric de febră şi tuse şi dificultate în respiraţie (scurtarea respiraţiei) şi care necesită spitalizare peste noapte. Tot în „caz suspect” intră și copiii cu vârsta până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia, se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV-2, arată INSP.

Confirmarea promptă a cazului suspect este necesară pentru a asigura, rapid şi eficient, supravegherea epidemiologică a contacţilor, implementarea măsurilor de prevenire şi control al infecţiei, precum şi colectarea informaţiilor epidemiologice şi clinice relevante, susține INSP.

În ceea ce privește „caz probabil„, acesta este un pacient care întruneşte criteriile clinice enunţate la cazul suspect şi este contact al unui caz confirmat sau are legătură epidemiologică cu un focar cu cel puţin un caz confirmat. Un caz suspect este și o imagine pulmonară sugestivă pentru COVID-19: Rx pulmonară: opacităţi neclare, frecvent rotunde, cu distribuţie periferică inferioară; CT pulmonară: multiple opacităţi bilaterale cu aspect de sticlă mărunţită, frecvent rotunde, cu distribuţie periferică inferioară; ecografie pulmonară: linii pleurale îngroşate, linii B (multifocale, discrete sau confluente), tipare de consolidare cu sau fără bronhograme. Tot aici intră și o persoană cu debut recent de anosmie (pierderea mirosului) sau ageuzie (pierderea gustului) în absenţa unei cauze identificate sau un adult decedat fără o cauză explicabilă, cu insuficienţă respiratorie care a precedat decesul şi care a fost în contact cu un caz confirmat sau care a avut legătură epidemiologică cu un focar cu cel puţin un caz confirmat.

Cazul confirmat privește o persoană cu confirmare în laborator a infecţiei cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice.

Contactul direct înseamnă o persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
persoana care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor) sau persoana care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejata de mănuşă). Tot în cadrul acestei definiții, intră și persoana care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute sau persoana care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sala de şedinţe, sala de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m. Contactul direct este și în cazul în care persoana din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie.

Orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protecţie corespunzător şi a respectat distanţarea fizică nu este considerată contact direct.

Tipuri de cazuri de COVID-19

Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenţei medicale (IAAM), în funcţie de:

  • numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (spital, centru de dializa), centru rezidenţial de şedere prelungită (ziua 1);
  • argumentele din investigaţia epidemiologică privind originea comunitară sau IAAM (apartenenţa cazului la focare de infecţii cu una sau alta dintre origini).

Caz COVID-19 comunitar

În această situație, are simptome prezente la internare sau debut în primele 48 de ore după internare. Debutul are loc în zilele 3-7 după internare şi o suspiciune puternică de transmitere comunitară (apartenenţa la un focar de cazuri comunitare)

Caz COVID-19 asociat asistenţei medicale

Este vorba de un debut după 48 ore de la internare şi o suspiciune puternică de transmitere asociată asistenţei medicale. Cazurile sunt la personalul medico-sanitar şi auxiliar, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei transmiteri comunitare.