Vasul călătoarea, în acea noapte de septembrie 1994, de aproximativ cinci ore de la Tallinn, capitala Estoniei, la Stockholm, în Suedia, când căpitanul său, Arvo Andresson, a avut primele indicii că a dat de necaz.

La ora 1.50, feribotul, cu lungimea a 12 autobuze etajate parcate cap la cap, începe să se întoarcă ca o broasca țestoasă, iar echipajul a trimis frenetic o serie de apeluri SOS către navele din zonă.

Cu toate acestea, până la sosirea primilor salvatori, Estonia se scufundase, în doar 25 de minute, și stătea pe fundul mării, în apele apele reci ale Mării Baltice.

Vasul e prins în încleştarea cu o furtună puternică. Brusc, un val uriaş desprinde vizorul de la prova de corpul vasului.

În câteva minute, feribotul se umple cu apă şi începe să se scufunde.

În momentul acela, pasagerul Kent Härstedt se afla la barul vasului.

„Feribotul s-a înclinat mult pe o parte. A fost un şoc pentru noi toţi.

În clipa următoare, a trebuit să sărim, de pe vas, în apă, apoi – desigur, în apa rece – să încercăm să găsim o barcă de salvare în care să ne suim şi, apoi, să supravieţuim.

Aceia dintre noi care mai eram în viaţă în dimineaţa următoare au fost salvaţi de un elicopter.

Dar mulţi dintre cei din barca noastră muriseră deja, din cauza frigului. Dimineaţă, din aproximativ 20 de oameni mai eram în viaţă doar șase”, povestește Kent Härstedt.

Dintre cei 989 de pasageri și membrii ai echipajului, doar 137 au supraviețuit, iar numărul mare de morți a ținut prima pagină a ziarelor din toată lumea.

Cu 852 de vieți pierdute, a fost a doua cea mai mare tragedie a unei nave europene după Titanic.

Dar, trei ani mai târziu, ancheta oficială asupra cauzei dezastrului a concluzionat că aceasta se datorează unei probleme la sistemul de încuiere a uşii de la prora.

Regulile de siguranţă pentru feriboturile din Marea Baltică au fost înăsprite, dar epava n-a fost adusă la suprafaţă.

MS Estonia părea destinată să devină doar o notă de subsol în istoria maritimă.

Acum, o nouă investigație senzațională asupra circumstanțelor scufundării navei schimbă toată povestea.

Un submarin controlat de la distanță, echipat cu camere TV, a capturat, în septembrie 2019,  imagini ale unei găuri deschise – de cel puțin 13 metri lățime – în corpul navei.

Aceasta l-a determinat pe Juri Ratas, primul ministru al Estoniei – statul baltic după care a fost numită nava – să solicite o nouă investigație cu privire la scufundare.

Această inițiativă a fost considerată binevenită de singurul supraviețuitor britanic de pe Estonia, arhitectul peisagist în vârstă de 61 de ani, Paul Barney, care crede că propriul său guvern are secrete întunecate ascunse în epavă.

Bănuielile sale sunt de înțeles.

Întotdeauna a fost ceva misterios cu privire la motivul pentru care Marea Britanie a fost singurul stat non-baltic care a semnat Acordul Estonia din 1995, care a desemnat epava un mormânt maritim și a interzis oricui să se apropie de el, indiferent dacă sunt scafandri curioși, anchetatori independenți sau jurnaliști nebuni.

Ceilalți semnatari – Suedia, Finlanda, Estonia, Letonia, Polonia și Rusia, ai căror cetățeni au reprezentat cea mai mare parte a morților – aveau interese naționale și geografice evidente în această problemă.

Dar Marea Britanie, care avea doar doi dintre cetățenii la bord, nu a dezvăluit niciodată dacă a avut o miză în dezastru și de ce a convenit că epava nu ar trebui niciodată vizitată.

Barney se împacă cu o poveste care implică spioni, secrete militare și acoperiri care nu ar fi deplasate în paginile unui roman al lui John le Carre.

„De mai bine de 20 de ani supraviețuitorii și familiile morților așteaptă câteva răspunsuri despre ceea ce s-a întâmplat cu adevărat”, spune Paul.

„Poate că perspectiva unei investigații adecvate va forța guvernul britanic să spună în cele din urmă adevărul despre Estonia și care a fost cu adevărat implicarea noastră.

Nu a fost un secret faptul că tehnologie militară sovietică a fost cumpărată și scoasă de acolo, prin contrabandă, după prăbușirea Uniunii Sovietice, și că Estonia a fost conducta.

De ce Marea Britanie a fost singurul stat non-baltic care a semnat tratatul care făcea epava de neatins și a interzis o anchetă adecvată asupra unuia dintre cele mai grave dezastre maritime din lume?

Este bizar!

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul istoric