Să nu uităm însă că, înainte de reglementarea termenelor de plată, un mare avantaj pentru aceste lanțuri a fost aprovizionarea de la distribuitorii farmaceutici aflați sub același brand. Anul acesta, și mai ales următorul, nu se anunță însă la fel de roz, pentru că de la 1 ianuarie 2015, se va renunța și la criteriul demografic, care presupune înființarea unui anume număr de farmacii la un anume număr de locuitori. Vor avea de suferit cei mari, dar și cei mici, care sunt cei mai numeroși: din cele 6.000 de farmacii existente la nivel național, două treimi sunt independente.

Bătălii pe hartă și… la televizor

Lăsând la o parte viitorul nu tocmai luminos al industriei, în topul jucătorilor mari s-au produs câteva schimbări: liderul în materie de farmacii este acum Catena, parte a grupului Fildas, controlat de femeia de afaceri Anca Vlad. Cu peste 480 de unități, se laudă cu acoperire națională: „În anul 2014 ne vom continua strategia de creștere pe cale organică, dar și prin achiziția de noi farmacii. Continuăm extinderea, dar într-un ritm mai redus, accentul fiind pus pe consolidare“, spune Anca Vlad, care are o avere de 84 de milioane de euro în ultima ediție a Top 300 Capital. Din cele 480 de farmacii, 35 au fost deschise doar în 2013, generând și o creștere semnificativă a cifrei de afaceri, ajunsă la 323 milioane de euro, în creștere cu 17% față de anul 2012.

Dacă vorbim de Catena, trebuie să men­ționăm cea mai puternică „armă“ pe care o au farmaciile la îndemână pentru a se face vizibile, în condițiile unei concurențe tot mai aprige: promovarea la televizor. Nu a fost însă mereu o armă la îndemână: de-abia în martie 2011, CNA a eliminat interdicția privind publicitatea pentru furnizarea de servicii medicale publice de stat și private, categorie în care sunt incluse, printre altele, și farmaciile. Acesta a fost încă un element care a sporit veniturile farmaciilor, precum și vânzările medicamentelor fără rețetă (OTC), ajunse la 396 milioane de euro. La o diferență mică de Catena, în ceea ce privește numărul de farmacii, se află Sensiblu, parte a grupului A&D Pharma, controlat, din 2008, de omul de afaceri Robert Popescu. Sensiblu are acum 400 de unități, din care 90 au fost dobândite în urma celei mai recente tranzacții din această piață, desfășurată în mai 2012, când a preluat rețeaua City  Pharma. Pentru că oportunitățile de cumpărare în bloc a unor farmacii de brand apar tot mai rar, de la episodul City Pharma încoace, Sensiblu a pus pe hartă multe farmacii din categoria „una câte una“. „Orice oraș în care nu avem farmacii sau avem două sau trei este ținta noastră“, spunea, în 2013, Robert Popescu.

 

Farmaciile nu se pot deschide însă așa de ușor: este nevoie de licență. Ajungem astfel la cea mai importantă schimbare care „pândește“ această piață, din 2015: eliminarea criteriului demografic.

Falimente răsunătoare în piață?

Jucătorii mari „se bat“ pe un număr limitat de licențe care permit înființarea farmaciilor, pentru că numărul unităților este corelat, conform legii, cu numărul de locuitori. Potrivit președintei Colegiului Farmaciștilor din România, Clara Popescu, „deschiderea pieţei îi va determina pe cei care doresc să dețină o farmacie să nu mai cumpere licenţe, ci să aștepte până când le vor putea înființa liber, situație care va duce la falimentul ultimelor unități deţinute de farmaciștii independenți și la degradarea completă a actului farmaceutic“.

O asemenea libertate nu îi încântă însă nici pe jucătorii mari, pentru că „dacă mor peștii, mor și rechinii“. Potrivit lui Ovidiu Wencz, directorul general al lanțului farmaceutic Dona, al doilea ca vânzări din România, cu o cifră de afaceri de 161 de milioane de euro în 2012, numărul insolvențelor și falimentelor va ajunge la circa 25%-30% din farmaciile vechi, îndatorate puternic la marii distribuitori: „700-800 milioane de euro dintr-o piață de 2,8-3 miliarde de euro ar urma să dispară brusc, respectiv să genereze un val brusc de neplată în industria farma. Discutăm de posibile falimente răsunătoare între primii zece mari distribuitori din piață, urmate de dispariția, în câteva luni, a circa 2.000 de farmacii, a aproximativ 15.000 de locuri de muncă şi de blocaje în aprovizionarea curentă, nu doar a farmaciilor intrate în insolvență sau faliment“, spune directorul lanțului Dona, care are 210 unități.

Potrivit acestuia, lanțul își va extinde rețeaua prin creștere organică, în conformitate cu planul de dezvoltare aprobat de AGA pe 3 ani, așa că nu va aștepta relaxarea pieței. „Vom achiziționa licențe la prețul pieței, acolo unde cota noastră de piață este deficitară, urmărind să avem un numar de 300-350 de farmacii în anul 2015. Strategia noastră vizează achizițiile de la proprietari a spațiilor premium și de optimizare a chiriei în raport cu actualul preț al  pieței. Vom targeta unele spații vacantate de bănci sau din proximitatea marilor spitale“, spune directorul Dona.

Surpriza topului

Chiar dacă are un număr de unități mai mic decât al celor mai mari lanțuri, Belladonna concurează la cifra de afaceri cu primii cinci jucători de pe piață. „Rezultatele din 2013 au depășit prognozele noastre. Ne-am propus, ca target pentru 2013, o cifră de peste 80 milioane de euro, dar din primele estimări, am depășit 90 de milioane de euro. Pentru 2014, ne propunem o cifră de afaceri de 100 milioane de euro“, spune Marius Andone, directorul executiv al farmaciilor Belladonna. Spre deosebire de marile lanțuri, Belladonna nu desfășoară promoții, nu oferă carduri de fidelitate și nici nu are un distribuitor afiliat.

Din aceste puncte de vedere, se comportă ca o farmacie independentă: unitățile au un aspect conservator, iar promovarea a fost exclusiv axată pe faptul că rețeaua oferă cele mai mici prețuri la anumite medicamente. Din 2001 până acum, Belladonna a deschis 72 de farmacii doar în București. „Ca noutate, am început să deschidem unități farmaceutice și în țară. Până în acest moment, ne-am extins cu 12 farmacii în cele mai mari județe din vestul țării: Cluj, Bihor, Timiș, Arad și Brașov“, spune Marius Andone. Rămâne de văzut cum va influența deschiderea pieței planurile de extindere ale directorului Belladonna sau ale altor jucători din piață.

Un lucru e sigur: concurența acerbă de pe aceasta piață cu potențial enorm determină o goană după profit care de multe ori eludează interesele pacienților, ce nu primesc mereu sfaturi cinstite cu privire la ce medicamente să cumpere. Iminenta liberalizare a pieței amenință să lovească tot în pacienți, pentru că, după cum au arătat chiar principalii actori din industrie, se prevăd falimente și blocaje pe unele ramuri ale industriei.

 

Liberalizarea pieței satisface nevoia medicală, socială și economică. La 4 milioane de rețete decontate lunar, conform evidențelor publice CNAS, ar fi suficienți 6.000 de farmaciști, iar în prezent sunt 15.000. Practic, la o medie de 15 minute, un farmacist  eliberează o rețetă.
Ovidiu Wencz, CEO A&D Pharma
 

Prețul de piață al farmaciilor a variat de la câteva zeci de mii de euro la câteva sute de mii, în funcție de locație și volum de vânzări, dar și de raportul dintre cerere și ofertă.
Anca Vlad, CEO Catena

 

2,8 miliarde de euro este valoarea la care a ajuns piața farmaceutică în 2013, cu 2% mai mult decât în 2012, avânt datorat reducerii termenelor de plată, anulării riscului apariţiei arieratelor și  implementării reţetei electronice