Ion Ţiriac a avut mereu un simţ extraordinar al momentului potrivit pentru a vinde sau pentru a cumpăra. Nicăieri nu s-a văzut mai bine acest lucru decât în deciziile luate în legătură cu banca pe care a înfiinţat-o în primii ani după Revoluţie şi din acţionariatul căreia nu a ieşit complet nici până în prezent.
Dacă în ediția de anul trecut, lista celor mai bogați români era deschisă de Ioan Niculae, acum primul loc îi revine lui Ion Țiriac.
În ediția de anul trecut averea lui Ion Țiriac era de 800-850 milioane de euro. Conform ediției din 2014 a TOP 300 Capital, Ion Țiriac are o avere estimată între 1,2-1,3 miliarde de euro.
Campion în business
Proaspăt revenit în ţară după revoluţie, fostul mare tenisman a fondat, în 1991, prima instituţie bancară cu capital integral privat – Banca Comercială Ion Ţiriac (BCIT), într-o perioadă în care abia se conturau reglementări în domeniu. Numele Ţiriac a atras ca un magnet şi investitori persoane fizice, omul de afaceri reuşind să realizeze şi o subscripţie publică importantă, pe care ulterior acţionarii minoritari au ajuns să o regrete. Peste 5.000 de mici investitori au rămas captivi în bancă de atunci, nereuşind nici să participe la majorările de capital ulterioare, nici să îşi vândă acţiunile deţinute, chiar dacă, între timp, au avut loc câteva fuziuni.
Pentru Ţiriac, prioritatea a fost găsirea unui partener puternic, capabil să asigure finanţare consistentă şi să îi ducă banca în altă ligă. În 1993, a reuşit să atragă în acţionariat Banca Europeana pentru Reconstructie şi Dezvoltare (BERD), care a rămas alături de BCIT aproape 10 ani. Era pentru prima dată când BERD investea în capitalul social al unei bănci din Europa Centrală şi de Est. Instituţia bancară creată de Ţiriac a început să conteze pentru agenţiile de rating, iar în 2000 intra în premieră în clasamentul celor mai puternice 75 de bănci din regiune, potrivit Standard&Poors.
Vinde banca?
Ion Ţiriac ştia că nu este suficient, că intrarea României în Uniunea Europeană, pentru amânarea căreia a pledat intens, îi va pune banca în concurenţă cu jucători de calibru mult mai mare, cărora cu greu le va putea face faţă în absenţa unui partener puternic. În 2002 anunţa că îşi doreşte un astfel de partener. Pentru societatea de asigurări şi-a găsit aliat puternicul grup Allianz, iar pentru bancă a ales un partener austriac. În septembrie 2006, Banca Ţiriac a fuzionat cu HVB Bank România, rezultând HVB Ţiriac Bank, austriecii devenind majoritari, cu 50% plus o acţiune. În anul anterior, Grupul UniCredit cumpărase conglomeratul german HVB Bank, care deţinea HVB Bank România, apărând astfel un gigant european şi un mare grup bancar regional. Pe plan local, seria de fuziuni a continuat în 2007: UniCredit România a fuzionat cu HVB Ţiriac Bank, apărând astfel banca de astăzi UniCredit Ţiriac Bank, la care Ion Ţiriac mai deţine circa 45% din acţiuni.
Citiți și: Bogații au ieșit din criză. Averea cumulată a celor 300 de milionari a crescut
Pentru acest pachet, omul de afacari român a ştiut să negocieze cu austriecii o opţiune de exit, pe care o putea activa oricând. Nu a făcut-o niciodată. Până anul acesta. Potrivit presei italiene, citate şi de agenţia Reuters, Ţiriac a decis să îşi vândă cele 45% din acţiuni, iar UniCredit trebuie să le cumpere ţinând cont de parametri de evaluare a pachetului conveniţi în urmă cu aproape un deceniu, când piaţa bancară avea perspective mult mai bune de creştere. Aceştia presupun utilizarea unui multiplicator pentru activele nete ale băncii de circa trei ori mai mare decât cel folosit la evaluarea băncilor în prezent, astfel încât activarea opţiunii de exit i-ar putea aduce lui Ion Ţiriac în jur de 700 milioane de euro.
Atracţii de lux
Chiar dacă tranzacţia încă neconfirmată oficial de la UniCredit Ţiriac este de departe cea mai spectaculoasă mişcare, în ultimul an multimilionarul a ieşit în evidenţă şi prin alte lucruri. Unele legate de business, altele mai puţin. De exemplu, în această vară autorităţile locale din Capitală au emis o autorizaţie de construcţie pentru un bloc de birouri cu 12 etaje pe strada Buzeşti, în apropiere de Piaţa Victoriei. Clădirea, ce ar urma să fie ridicată de Global East European Investment, parte a Ţiriac Holdings, ar trebui să aibă o suprafaţă construită de 35.000 de metri pătraţi şi să coste în jur de 30 de milioane de euro.
Citiți și: CEL MAI BOGAT ROMÂN a dat LOVITURA!
Tot în această vară a fost inaugurat, în pădurea din nordul Bucureştiului, Stejarii Country Club, un complex de 22.000 de metri pătraţi, finalizat după o investiţie de 18 milioane de euro. Acesta cuprinde o piscină olimpică, terenuri de tenis acoperite şi în aer liber, un driving range de golf, dar şi spa şi săli de fitness. Câţiva kilometri mai la nord, în Otopeni, Ion Ţiriac deschisese, cu câteva luni înainte, un alt punct de atracţie pentru public, de această dată dedicat iubitorilor de automobile: Ţiriac Collection, o expoziţie în care sunt expuse 60 de modele de maşini de epocă din colecţia sa ce numără circa 250 de exemplare.
Moştenitorii din umbră
Investiţiile imobiliare efectuate de fostul tenismen în ultimul an nu au ocolit pădurile. Potrivit presei locale, Ion Ţiriac ar fi achiziţionat în iarna trecută 704 de hectare de teren forestier în comuna Vermeş din judeţul Caraş-Severin. Vânzătorul este un alt personaj cunoscut, prinţul Paul de România. Se bănuieşte că Ţiriac ar dori să amenajeze la Vermeş un domeniu de vânătoare similar celui de la Balc, unde omul de afaceri organizează în fiecare an celebra partidă de vânătoare la care iau parte numeroase VIP-uri autohtone şi străine.
În acelaşi timp, celelalte afaceri importante ale fostului campion au avut evoluţii ce pot fi descrise drept satisfăcătoare. Allianz Ţiriac a raportat pe 2013 venituri de 926 de milioane de lei, în creştere uşoară faţă de anul precedent, şi un profit operaţional de 28 de milioane de lei. Asta în timp ce Ţiriac Auto a înregistrat nul trecut o cifră de afaceri de 129 de milioane de euro (cu 3% mai mult faţă de 2012) şi pierderi de 1,1 milioane de euro (faţă de două milioane de euro în anul precedent).
Citiți și: Ion Ţiriac se retrage din activitatea care l-a consacrat
Între ediţia din 2013 şi cea din 2014 a Top 300 s-a mai întâmplat ceva în ceea ce-l priveşte pe Ion Ţiriac. Într-un interviu dat unei publicaţii argentiniene, acesta ar fi recunoscut că are trei copii oficiali şi nu mai puţin de 30 de copii nelegitimi. Cu toţii ar trebui să aibă dreptul la aceeaşi parte din avere, ar fi spus multimilionarul. Ce-i drept, chiar şi împărţită la 33, bogăţia lui este mai mult decât suficientă pentru o viaţă fără griji.