Cât de mult plastic ajunge, de fapt, în organism? Situaţia este cu adevărat îngrijorătoare
Mâncăm plastic: este unul dintre riscurile cele mai mari ale alimentaţiei moderne. Specialiştii trag un semnal de alarmă asupra cantităţilor tot mai mari de plastice care ajung în organismul nostru.
Conform unui studiu realizat de cercetătorii italieni, consumăm pe săptămână echivalentul în plastic al unui card bancar. Concluziile specialiștilor indică prezența bucăților extrem de mici de plastic în diverse alimente precum pește, carne, fructe, legume, miere, zahăr, dar și în sare și bere.
Estimările lor sugerează că o persoană poate ajunge să ingereze între 0,1 și 5 grame de bucăți invizibile de plastic pe săptămână. Este la fel de mult plastic cât are şi un card de credit.
Radu Ţincu, medic de Terapie Intensivă şi Toxicologie la Spitalul Floreasca, spune că este deja un fapt demonstrat că peștele și fructele de mare conțin microplastic. Totul este cauzat tot de oameni, care aruncă plastic, sub diferite forme, în mările şi oceanele lumii.
Particule minuscule din acest material au ajuns să fie găsite chiar şi în sânge. Specialiştii nu pot estima deocamdată ce efect vor avea acestea pe termen lung.
„Da, există un top și nu e făcut de mine, făcut de cercetători internaționali. Într-adevăr, s-a demonstrat că peștele și fructele de mare conțin microplastic, pentru că noi aruncăm în apele mărilor și oceanelor aceste particule.
Dacă acum câțiva ani de zile vorbeam de micro-plastic, acum putem vorbi de nano-plastic.
Nano particulele de plastic sunt particule atât de mici încât au fost identificate în sângele subiecților umani, lucru care ne pune pe gânduri pentru că nu știm cu exactitate care vor fi efectele acestor nano particule de plastic.
Se pare că ele favorizează inflamația vaselor de sânge și apariția cheagurilor de sânge, cu riscul de apariție a accidentelor vasculare cerebrale”, a explicat medicul pentru Antena 3.
Efectele sunt diverse, însă foarte serioase
Există totuşi efecte care pot fi deja intuite sau observate. Vorbim despre tulburări hormonale, menstruație precoce, pubertate precoce.
Iar la adulţi poate duce la diferite forme de cancer: de sân, de col uterin sau de prostată.
„Ceea ce este mai important de spus este că plasticul în sine este un disrupter endocrin, adică se comportă ca o substanță care poate mima hormoni, ceea ce va duce la apariția unor tulburări în dezvoltarea copiilor și adolescenților, cu o menstruație precoce, cu pubertate precoce.
La persoanele adulte poate să determine și să favorizeze apariția unor forme de cancer, în special cancer de sân, cancer de col uterin sau cancer de prostată”, a indicat medicul Radu Ţincu.
SGR este un bun pas înainte pentru a combate problema plasticelor
Ţările lumii trebuie să impună neapărat reguli pentru a se încetini şi în final stop această contaminare cu plastice. Şi oamenii trebuie să se înveţe să nu mai folosească atât de mult plasticul în viaţa de zi cu zi. Spre exemplu, recipientele din plastic şi alte obiecte de depozitare din acest material.
Aşa cum s-au impus norme stricte pentru pesticide, aşa va trebui să se întâmple şi pentru plastic, indică Radu Ţincu. Este foarte bine că România a impus noul sistem de garanţie-returnare (SGR), pentru că astfel PET-urile ajung la centrele de reciclare şi nu în natură.
„Va trebui la un moment dat să se stabilească cum pentru pesticide există norme acceptate de expunere a mediului înconjurător, așa va trebuie să fie și pentru plastic.
Faptul că în România a început recircularea plasticului și vedem că au apărut acele aparate pentru recirculare reprezintă un prim pas și este extrem de important să nu mai aruncăm PET-urile în mediu pentru că durează aproximativ 100 de ani ca acestea să fie degradate și să le ducem la aceste centre de reciclare”, a mai spus Radu Ţincu.
