Top-managerii români, şi mai prosperi după un an de criză

Criza nu a afectat încă puterea de cumpărare a top-managerilor români. În 2010, însă, nu va mai fi bunăstarea de până acum. Investitorii străini par să prefere managerii din ţările vecine, care au salarii mai mici şi, adeseori, sunt mai bine pregătiţi. România este ţara paradoxurilor şi, se pare, am început să ne acomodăm cu această situaţie. Nu ne mai răzvrătim, nici măcar nu ne mai punem întrebări. Aşa că luăm ca atare şi ultimele rapoarte cu privire la bun

Criza nu a afectat încă puterea de cumpărare a top-managerilor români. În 2010, însă, nu va mai fi bunăstarea de până acum. Investitorii străini par să prefere managerii din ţările vecine, care au salarii mai mici şi, adeseori, sunt mai bine pregătiţi.

România este ţara paradoxurilor şi, se pare, am început să ne acomodăm cu această situaţie. Nu ne mai răzvrătim, nici măcar nu ne mai punem întrebări. Aşa că luăm ca atare şi ultimele rapoarte cu privire la bunăstarea noastră. Mai precis, cele referitoare la puterea de cumpărare, realizate la nivelul Europei.

Potrivit studiului re­cent dat publicităţii de GfK, ţara noastră se situează pe locul 33, dintr-un număr de 41 de ţări analizate, cu o putere medie de cumpărare (înţeleasă ca sumă a veniturilor) de 3.103 euro pe an de persoană, comparativ cu media europeană de 11.699 euro. În schimb, top-managerii români ocupă primul loc în privinţa puterii de cumpărare, potrivit unui alt studiu publicat în acelaşi timp de Hay Group România. Concluzia care se poate trage din compararea datelor cuprinse în cele două rapoarte este evidentă.

De la Alina Popescu, RIS Manager la Hay Group, aflăm cauzele care au condus la aceste discrepanţe majore: „În primul rând, studiul nostru privind puterea de cumpărare a top- managerilor se referă doar la câteva mii de persoane din România. Celălalt studiu vizează toată populaţia. Din această cauză, comparaţiile sunt nepotrivite, statistic vorbind.“ Alina Popescu apreciază că men­ţinerea unei puteri ridicate de cumpărare a top- managerilor noştri se datorează deficitului acut al acestora, în contextul unei dezvoltări economice foarte dinamice. „România nu a avut o şcoală de management. Îmi aduc aminte că, în 2006, spre exemplu, 95% din top-managerii din companiile multinaţionale erau expatriaţi. Acum, s-a ajuns la 50% străini, 50% români. Înlocuirea treptată nu s-a putut realiza prin scăderea prea accentuată a salariilor, în condiţiile în care sarcinile şi responsabilităţile s-au menţinut la acelaşi nivel.“

Pe de altă parte, puterea mare de cumpărare a top-managerilor români din sectorul privat cuprinşi în acest studiu se află în relaţie directă cu costul vieţii. În Cehia şi Slovacia, spre exemplu, costul vieţii este mai mare decât în România. Bucureştiul se situează, din acest punct de vedere, cam la acelaşi nivel cu Belgradul, Kievul, Varşovia şi Budapesta. Nivelurile salariale de la noi sunt însă diferite. Salariul brut al unui manager român este egal cu al celui din Ungaria şi Cehia şi mai mic cu 22% decât al unui director din Polonia. Salariul brut al unui top-manager bulgar este la jumătatea unuia care se plăteşte în România; cel din Slovacia, cu 20% mai mic. Toate aceste diferenţe în favoarea managerilor noştri se explică prin impozitele relativ mai mici pe venituri, prin costul relativ scăzut al vieţii, dar şi prin dimensiunea pieţei, care favorizează amploarea şi complexitatea afacerilor.

Veşti bune pentru specialişti şi muncitori

În 2010, însă, lucrurile s-ar putea schimba. Dacă în acest an criza nu a afectat salariile top-managerilor, pentru anul viitor este aşteptată o scă­dere a bonusurilor legate de performanţă şi din cauza scăderii interesului inves­titorilor pentru România. Potrivit analizei spe­cialiştilor de la Hay Group, nu ne vom mai bucura de investiţiile din anii trecuţi. Afacerile tind să se orienteze cu precădere spre Asia şi Africa. Mai avantajate decât noi vor fi şi ţările vecine, unde se găseşte cu relativă uşurinţă forţă de muncă la un nivel de pregătire şi de competenţe situat adesea peste cel din România. În schimb, la noi au început să vină din alte ţări tot mai mulţi tineri, pe posturi de juniori sau de specialişti. Analizele făcute de cei care se ocupă de remunerare arată tendinţe clare de creştere a salariilor specialiştilor şi chiar ale muncitorilor. Evoluţie necesară, dacă ne gândim că România se situează în fruntea ţărilor europene în privinţa diferenţelor salariale dintre senior-manageri/top-manageri şi funcţiile administrative, ca să nu mai pomenim de distanţa uriaşă dintre salariile acestora şi cele ale muncitorilor.

Managerii români promovaţi în locul expatriaţilor au primit pachete salariale şi beneficii cu 30% mai mici.
Alina Popescu, RIS Manager, Hay Group România

77% din companii vor creşte în 2010 salariile de bază ale top-managerilor, dar cu procente foarte mici, în funcţie de inflaţie

46,8% din companii estimează că şi în 2010 vor menţine numărul angajaţilor la nivelul la care s-a situat în acest an

20% din companiile din România care au fost investigate de Hay Group vor creşte anul viitor bugetul alocat resurselor umane