O echipă de la Staţiunea legumicolă Buzău a reuşit, după 20 de ani de cercetări, să amelioreze şi să pună la punct tehnologia primului soi de topinambur din România, considerat de specialiştii din întreaga lume drept „planta viitorului".
Noul soi, aflat în faza de brevetare, are o înălţime de peste trei metri, dă producţii anuale de peste 100 de tone de tuberculi la hectar, florile sunt folosite în medicina naturistă, iar tulpinile oferă o masă lemnoasă de mai multe sute de metri cubi la hectar.
"Soiul de topinambur românesc trimis pentru omologare şi brevetare provine din exemplare ameliorate culese din două locaţii, zona Călăraşi şi din mai multe localităţi din zona Munţilor Buzăului. Acesta este o resursă naturală ieftină, nemodificată genetic care poate fi cultivată cu succes în toate zonele ţării, fără îngrăşăminte chimice de sinteză, erbicide, pesticide sau insecticide, producţiile la unitatea de suprafaţă fiind foarte mari, ajung şi la 120 de tone la hectar, iar beneficiile medicinale şi alimentare sunt de necontestat", a declarat, pentru Agerpres, cercetătorul Costel Vânătoru, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.
Potrivit acestuia, ca plantă legumicolă, topinamburul se cultivă pentru tuberculii săi dulci, gustoşi, care pot fi consumaţi în stare proaspătă sau sub diverse preparate culinare.
"Compoziţia chimică a tuberculilor evidenţiază clar valoarea alimentară a acestora: conţinut ridicat în substanţe uscate, peste 22%, proteine 1,6 %, grăsimi 0,2%, celuloză 1,1%, săruri minerale 0,95 %, substanţe extractive neazotoase sub formă de inulină, zaharoză, levulină şi amidon, 18,43% , ceea ce îl face un rival de temut al sfeclei de zahăr. Totodată, tuberculii de topinambur sunt folosiţi cu succes în industria spirtului, din 100 kg rezultă 7-10 l alcool şi circa 60 kg borhot, dar pot fi folosiţi şi ca nutreţ în hrana animalelor", a mai declarat Vânătoru.
Cercetătorul a prezentat şi alte întrebuinţări ale acestei plante. "Noul soi atinge o înălţime de aproape trei metri, tulpinile pot fi folosite cu succes la realizarea perdelelor de protecţie, dar şi în domeniul energetic, masa vegetativă aeriană a plantei fiind compusă în special din tije lemnoase folosite pentru producerea peleţilor, combustibil preţios pentru centralele termice, producţia de biomasă la unitatea de suprafaţă obţinută de la topinambur depăşind de câteva ori celelalte plante similare de cultură", a concluzionat cercetătorul Costel Vânătoru.
